skippering – practica

Dupa teorie a venit si momentul sa aplic ce-am invatat si sa vad daca stiu ce credeam eu ca stiu :) Luni dimineata cu noaptea in cap am plecat spre Limanu ca la 10 incepea distractia.

25/04/2016

Am inceput pe ploaie. Cu pantaloni de fas, geaca impermeabila. Si-a plouat.

Prima barca cu care am iesit pe mare a fost un Oceanis 39.3 cu care am facut manevre de acostare la baliza, acostare cu pupa la cheu si manevra de om la apa.

Primul lucru a fost sa ma invat cu barca, timpul de raspuns la timona, rata de giratie si inertia barcii. Cum toate manevrele le-am facut cu motor, a trebuit sa ma obisnuiesc si cu miscarea barcii in functie de turatia motorului.

Dupa ce am iesit de la ponton, cu moi semi-skipper am facut niste opt-uri prin apa sa vad cum merge, cat de tare pot sa trag de barca si alte cele.

Acostarea la baliza e un pic tricky ca ai nevoie de inca unul sa-ti zica cat de aproape esti ca sa stii cand incepi sa te opresti. Cum ne-am impartit noi pe echipe acolo, am facut-o ca un joc, si anume sa putem da cu cangea in baliza daca ne-am apropiat corect.

Mie mi-a iesit dintr-a doua acostarea corecta, ca prima oara am incetinit mai devreme de cat trebuia si am pierdut manevrabilitatea barcii si din cauza de vant mi s-a dus pupa prea in tribord si eram la 2-3 metri de baliza cand am ajuns in dreptul ei.

Altii au fost mai tari si au dat cu barca in baliza. Acu stiu cum se aude cand se intampla asta :)

Am avut si noroc de ceva vant, ca de plouat a plouat de mi-a iesit pe nas, si cand am facut acostarea cu pupa la cheu am invatat si cum sa atac problema cand ma impinge vantul de pe traiectorie.

Asta tot din a doua mi-a iesit cum trebuie ca prima oara am zis ca pot compensa vantul daca vin mai tare si sa nu pierd manevrabilitatea cand incetinesc. Dar mi-au iesit un pic gresit calculele.

Manevra de om la apa a fost cea mai tricky posibila. Am aruncat un fender in apa si scopul era sa putem sa-l prindem cu cangea fara sa-l lovim cu barca. Buba cu asta e ca trebuie sa te apropii paralel de el, suficient de aproape incat sa-l poti pescui din apa. Si in acelasi timp sa mergi suficient de repede sa nu pierzi din manevrabilitate…

O sa-mi para rau daca o sa pice vreo unul in apa cu mine skipper ca manevra asta cam la a treia oara am reusit-o… Partea buna e ca nu l-am calcat niciodata pe cap pe balon :))

Asta fu prima partea.

In a doua parte a zilei am iesit iar pe apa, de data asta cu un Oceanis 38 cu doua timone si doua carme. Alta viata. Mult mai stabil, mult mai manevrabil, simteam ca am control.

Am inceput cu acostarea la baliza, de data asta mi-a iesit din prima.

Dupa am facut foarte multe acostari cu pupa la cheu, ca se pare ca astea sunt majoritatea pe care o sa ajung sa le fac cand andochez prin diverse marine cand oi fi skipper cu patalama.

Cum am trecut cu succes din prima incercare la acostare, am inceput cu chestii de finete, sa vad cand e ultimul moment cand sa pun masina pe inainte sa nu dau tare in cheu… deja eram jmecher :))

La final am andocat lateral la cheu, ceea ce a fost misto de vazut.

Lucrurile stau altfel cand esti cu timona in mana si cu 9 tone de barca sub tine :)

Cam asta a fost prima zi.

26/04/2016

Ploua, ca sa fie treaba buna, sa ma cu frigul pe mare.

Azi fu cu barci mici, niste First 21.7 cu aceleasi manevre ca ieri. Astea aveau motor outboard si eche. Motorul avea propria carma. Asa ca munca de echipa, unu era la motor sa-l tina drept si sa-l aceelere si sa-l dea pe neutru, inainte si inapoi cand ii zicea ala de tinea echea si era la comanda.

N-a fost prea distractiv ca parca mergeam c-o barca de jucarie.

Pe scurt, astea au fost manevrele cu barca.

A doua parte a zilei a constat in activitati de marinarie, si in principal facut noduri :)


Dus la hotel, facut baie, imbracat gros: izmene, pantaloni, pantaloni de fas, tricou, camasa de corp, bluza care sa tina de cald, geaca de ploaie si backup geaca de iarna, doua perechi de soseste. Ploua afara marunt, rece si mai batea si vantul din cand in cand…

Seara trebuia sa plecam in practica pe mare, 48h de navigat. Skipperul a zis sa mergem c’un Oceanis 39.3, da a uitat sa zica ca el nu mai mersese cu ea, asa ca am inceput cu cautat chestii prin barca, umplut tank-urile cu apa ca erau goale, pus motorina, reparat aragazul, cautat o butelie pe o alta barca si alte cele.

M-am umplut un pic de draci ca mai bine luam un Oceanis 38 de le avea pe toate si aia era… Mai ales ca 38’ul e mult mai misto si mai spatios.

6 persoane plus skipperul. Ne-am impartit in trei echipe si fiecare era raspunzatoare de o etapa a traseului. Eu cu inca un coleg, eram responsabili din Limanu pana in Balchik.

Am facut lista cu echipajul, am calculat cursul pentru traseu, am facut tabelul de carturi si ce mai e nevoie sa facem sa putem pleca.

Pana ne-am cacat pe noi sa punem barca in ordine se facuse 23 si noi trebuia cam pe la 18  sa plecam din marina de la Limanu. Alti draci. Cumva a fost bine, ca pe la 23:30 s-a dat anunt de furtuna pe mare: Gale warning, vant de 8. A sunat skipperul la capitanie sa afle cat este prognozat sa stim daca dormim sau mai stam un pic sa se lase vantul si sa plecam asa. Raspunsul a fost ca mai bine mai bagam o fisa de dimineata.

Proactiv, m-am dus pe punte si am desfacut lazyjack-ul ca m-am gandit ca mai bine cand o fi cazul doar sa tragem de funga randei s-o ridicam, decat sa mai tragem de fermoare pe val pana sa-l desfacem.

A gatit colegul pui cu mirodenii, mega bun. Am mancat cu toti si ne-am apucat sa ne pregatim de somn.

Am scos sacul de dormit, m-am dezbracat un pic si m-am pus pe somn, ca eram primul la rand. La 5 era trezirea.

27/04/2016

Trezit brusc de dimineata ca am uitat sa pun ceasul sa sune si m-a trezit skipper-ul cand a pornit motorul barcii.

A scos-o colegul din marina si dupa aia am condus-o eu pana in marina din Mangalia ca sa facem formalitatile de plecare. Am acostat cu pupa si ne-am insirat in sir indian. Colegul a ramas sa faca cafea. Cu ultima picatura de gaz, ca a rasuflat butelia peste noapte si pula gaz.

Prima oara am mers la capitanie si ne-a dat hartie de plecare, dupa aia am fost la politia de frontiera, sa dam lista de echipaj (crew list), sa verifice barca si sa ne dea foaie de plecare. La politie a durat ca nu era barca inregistrata si a trebuit sunat in alta parte s-o inregistreze, dupa care verifiat din nou si uite asa am mai ars-o aiurea vreo ora.

Intr-un final am plecat. Am luat de control niste Metroclorpramid si Emetiral in caz de rau.

Am iesit pe mare, am ridicat randa, dupa aia le-am explicat colegilor cum functioneaza rollfoc-ul si ce trebuie sa faca sa ridicam si focul. Ca eram responsabil de stuff, skipper-ul intervenea doar daca era nevoie.

Cu vantul am avut noroc, ca initial trebuia sa bada de la NW, si planul era sa mergem la mare larg ca aveam vant dinapoia traversului, dar dimineata s-a sucit si a batut din sud, asa ca a mers la strans. Vreo 15-20 de noduri avea vantul, se tragea barca nevoie mare cu vreo 6 noduri.

Pentru ca furtuna noaptea, dimineata hula. Si n-a durat mult pana a vrut si mancarea de la mine din burta sa vada cum e vremea la mare. Prim repriza. Dupa ce-am dat la boboci puiul, m-am pus in cockpit pe o bancuta si m-am apucat sa le zic la oameni ce sa mai faca, ca si colegul era lovit in aripa, da dormea jos in cabina.

Fiind iesire de practica, am pus-o si de niste volte. Iar explicat la oameni ce si cum, ca lumea la prima incercare se confuzeaza un pic de ce trebuie sa traga si cand. Si skipper-ul in cockpit, sa intervina daca e cazul.

Pentru ca inceptaori, voltele erau destul de violente, ca nu apucau sa tina prea mult barca in vanta si o treceam foarte repede de pe un bord pe altul. Colegul de dormea si-a lasat amprenta dentara pe masa din cabina :))

S-a mai intetit vantul si mergeam bandat la 20 de grade iar la rafale aproape ajungeam la 30 de grade. Eu sprijinit in cot ca stateam pe babord si barca bandata la tribord.

M-am gandit io ca trebuie sa facem ceva si mi-a venit o idee, da am zis sa verific cu skipper-ul daca am dreptate.

Ideea mea era sa dau drumul la foc mai larg, sa dau drumul si la randa sa se duca intr-o parte si asa sa scape vantul mai repede si sa mergem ceva mai drept dar cu aceeasi viteza.

Skipper-ul a venit cu o idee si mai buna: tertarolam randa si focul. Pe mine m-a incantat ideea lui ca vedeam exact cum se face tertarola la randa, ca la foc era simplu, mai trageam un pic de scota de la rollfoc sa-l mai inchid si aia era.

S-a mai indreptat barca, cre’ca pe la 15 grade si am dat-o inainte. Eu ramasesem de la curs cu ideea in cap ca tertarolam doar cand e vreme naspa si trebuie sa mai reduci suprafata velica, asa ca nici prin cap nu mi-a trecut.

La un moment dat au aparut si delfini pe langa noi si mergeau in paralel cu barca si mai sareau prin apa. Asta a fost super, super misto. Eu ca sa-i vad, m-am ridicat. Si dupa ce i-am vazut, m-am dus sa dau iar la boboci. Runda a doua.

La un moment dat nexam vant, asa ca i-am dat vreo ora cu motorul pana s-a intetit iar si am putut sa mergem cu velele.

Cum eu invatasem waypoint-urile si cursul, ii mai intrebam pe colegi unde suntem ca-mi fac idee daca tre sa le zic sa schimbe cursul.

Cu ocazia asta am aflat ca am maxim rau de mare, ca pana am ajuns in Balchik am avut vreo 8 sesiuni de vomitat de ma durea stomacul.

Ultimele doua ore le-am petrecut aplecat peste pupa si uitandu-ma la apa, ca nici capul sa ma uit la orizont nu puteam sa-l tin. Am tremurat de mi-au sarit mucii, ca uitasem sa-mi puna geaca de vant pe mine. Sa traiasca izmenele, ca la picioare am fost OK.

Cand am ajuns in Balchik primul lucru de l-am intrebat pe tipul de la politia de frontiera a fost daca exista autobuz pana in Mangalia. L-a bufnit rasul.

Am andocat in marina din Balchik, am curat barca de borala, si mi-am gasit hotel unde sa dorm. Dupa aia ne-am plimbat un pic prin oras sa ne mai dezmortim. La restaurant, am dat de un chelnerea bulgar de vorbea romana cu accent de ardelean :)

De treaba omul, ca mi-a facut legatura cu unul care sa ma duc in Mangalia.

Am bagat o dorada si m-am dus sa dorm, ca eram frant dupa 11 ore de navigat si 8 sesiuni de dat la boboci.

28/04/2016

Trezit, mancat, platit 60 BGN la masina pana in marina din Limanu si ajuns in 45 de min. Era o ceta pe mare, asa densa, care’ca au mers cu mega grija sa nu dea de nimic.

Acu mi-era rau de nu mai puteam ca nu se mai misca nimic :)) Mega fucked-up sentimentul.

Dupa ce am ajuns in Limanu, m-a apucat asa un pic regretul ca nu m-am intors cu barca, ca poate nu-mi mai era rau. Da’ am zis ca iar 10-11 ore de dat la boboci e prea mult intr-o saptamana. Pe de alta parte, o ardeam mega viking sa infrunt marea pana la cap :))


Acu mi-e o greata de cand m-am intors si am si ameteala de nu mai stiu de mine.

Overall am invatat cat s-a putut de mult si o s-o iau incet cu navigatul dupa ce-o sa dau de brevet, ca intr-un fel sau altul trebuie sa gasesc o modalitate sa scap de greata si rau.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.