…sau cum sa zic pe scurt la “today was not a good day for science”.
Prima.
De dimineata era prima zi de condus dupa 30 de zile de pauza ca se mai intampla chestii. Ma trezesc io bucuros nevoie mare ca iar masina, deschid, pun rucsacul in portbagaj, pun contactul, imi faceam planul de ce traseu o sa am sa ajung sa-mi iau si permisul de la politie, apas pe cheie si… pula. Masina n-a mai pornit. Ca a ramas fara baterie. Noroc ca inchisul usilor nu consuma asa multa baterie. O iau spre tramvai sa ajung la Udriste. Il ratez la mustata si mai stau vreo ~10min sau mai mult sa vina urmatorul. La statia unde trebuia sa cobor aproape ca uitasem sa fac asta si am prind asa cam in ultima clipa. Ajung, iau permisul, ma uit la el: my preciousss, how much I’ve missed you. De acolo traseul logic era pana la Unirii. Mi-era foame asa ca intru la KFC sa vad cum e micul dejun, ca pe ala de la Mc il stiu. Era mai bine sa nu fiu curios. Dupa aia ma mai gandesc io si ajung la Starbucks sa-mi iau o cafea ca aia de la noul birou e oribila. Initial ma gandeam al una la filtru, da eram deja trezit de draci, asa ca mi-am luat un grande latte ca nu mai bausem de ceva vreme. Ajung la metrou, ascult cu atentie ce zic anunturile din tren. Eu trebuie sa ma dau jos la Semanatoarea, dar cum am inteles pe dos anuntul cu unde merge metroul am ajuns la Polithenica. Noroc ca acolo ajungea in statie ala spre Eroilor si la fix m-am dat jos tacticos dintr-un vagon si m-am suit in alalalt. Poker face. La Eroilor am uitat pe care parte se da lumea jos sa schimbe si era sa mai merg un pic. Intr-un final glorios am ajuns la birou.
A doua.
Asa un pic inca aiurit, zic sa ma uit la ce face un sistem care de vreo 2-3 saptamani rajnea la scris niste fisiere de cache pentru o duda de GIS. Era crapat sistemul de cache cu “No space left on device”. Dau df, ~30% spatiu ocupat. Imi aduc instant aminte cam cat de mari sunt fisierele alea, ii zic de morti, raniti, cruci si ce ma-sa mi-am mai adus io atunci aminte. Nu mai erau inozi. Bine, mai era unul care scapase liber, da’ nu se pune. Si uite asa s-au dus, pe pula evident, ~67 milioane de fisiere si aproape 3 saptamani de munca. De ce? Ca in alt loc nu aveam unde sa le pun si cum EXT4 nu te lasa sa mai umbli la inozi, asta e, o sugi pe ascuns sa nu se prinda lumea ai fost prost ca nu te-ai gandit la inceput cand ai facut filesystemul ca o sa ai jde milioane de fisiere. Acu sper sa-i ajunga 260milioane de inozi.
A treia.
Pentru ca Murphy, dupa ce s-a muit ala, acu nu mai merge nici un alt proces care are legatura doar partiala cu cache-ul: daca are bine, daca nu cere upstream. Acu crapa si ala in dusmanie. Probabil trebuie sa ma prind si cum merg thread-urile in Python, ca pe acolo se beleste ceva si nu stiu ce. Cand l-am pornit pe ala prima oara, nu avea cache si nu crapa. Acu n-are cache, da crapa. Cine dracu’ o mai intelege si treaba asta cu calculatoarele, nu stiu.
—
Acu stau sa ma gandesc daca sa ies din casa sau nu, ca as mai avea niste chestii de facut, da “shit hit the fan” azi si nici macar n-a fost marti. Maine as baga-o pe aia cu “I have anal glaucoma” ca e marti si dupa ziua de azi, maine poate explodeaza ceva.