Mie-mi plac. Saptamana trecuta am gasit o reteta pe net, dat link la piticul din dotare cu instructiuni de “vreau si io d’astea”. Ieri am plecat spre hypermarket sa iau ingrediente.

Prima oara spre Auchan, ca acolo vazusem io la un moment dat creveti si caracatite mici. Eh, ghinion, ieri aveau doar creveti. Nexam caracatite. Dupa aia am tot incercat sa gasim sos de stridii. Nici d’ala. Si nici ghimbir.

In reteta scria ca s-ar putea gasi restul de ingrediente la Kaufland, ca se pare ca d’acolo le luase persoana care a dat reteta. La Kaufland nimic, doar niste chestii congelate din care nu reiesea clar ce contineau, mai ales ca nici macar engleza nu scria pe cutii.

Daca tot am ajuns la Kaufland am zis ca hai si la Carrefour Grozavesti, ca vazusem io o data acolo caracatite. Si noroc, am gasit caracatite mici mari – adica pe eticheta zicea caracatita mica, da cand una avea juma de kil. Sos sau ghimbir nici aici n-am gasit.

Si pentru ca Real e relativ aproape de casa, am dat o fuga si pana acolo si surpriza, am gasit caracatita mica – baby octopus.

Si dupa vreo doua ore si ceva de plimbat prin oras dupa stuff am ajuns acasa si am lasat piticul sa le vina de hac, care pitic zice ca s-a speriat rau cand a inceput sa iasa cerneala din caracatita mica mare :)

Intr-un final glorios am halit, a fost bun, a tinut ceva de foame si a mai ramas si pentru data viitoare puse la congelator. Prepararea mancarii a durat sub o juma e ora, plimbatul prin oras dupa ingrediente a durat vreo 2-3 ore.

Acu ca aveam ingrediente, putem sa variem retele, poate gasim chestii interesante de facut. Alte chestii care imi vin in cap e sa gasesc modalitati noi si inovatoarea sa-mi sperii piticul cu o caracatita miscatoare. Oare o fi scumpa rau una vie ?