Tag Archives: uk

olteanul si englezii (1)

La corporatia unde activez acu, sunt in perioada de proba. Si in fiecare luna am o sedinta cu boss-ul direct sa discutam despre cum merg lucrurile si alte crapuri din astea.

Acu vreo saptamana-doua am avut al doua sedinta. 1-2-1 se cheama in jargon corporatist. Am discutat despre proiectele la care lucrez, probleme cu care ma confrunt, the usual.

Inainte sa trec la ce aveam io de facut in perioada de proba, a facut asa o pauza si m-a intrebat daca sunt ocupat. Si zic da, sunt ocupat, ca parca sunt arheologul de servici cu securitatea aci.

Si ce-mi spune. Ca unii colegi m-au vazut ca am deschise in browser si site-uri care nu par a fi legate de munca si ca asta inseamna ca nu sunt suficient de ocupat. Si bossulica asta mic s-a gandit el sa-mi spuna asta si ca este foarte important pentru moralul echipei ca toata lumea sa fie incarcata cu treaba si ca nu cumva unii sa munceasca mai putin ca altii pentru ca nu este corect.

M-am uitat un pic la el si i-am zis ca am notat ce mi-a zis si ca o sa tin mai multe ferestre de PuTTY deschise. Ca toata lumea stie ca daca ai ferestre negre deschise pe ecran inseamna ca faci treaba.

Pana la intalnirea asta nici nu stiam ce colegi grijulii am in echipa, cum se gandesc ei la binele si moralul echipei.

there be dragons

Una din chestiile de le-am avut de facut in ultima vreme a fost sa opresc vreo 4 masini. Cate doua in cate un DC, easy peasy – bag repede doua tichete si aia e, am zis io.

Unul a mers OK, altul s-a intors cu “si unde zici ca sunt masinile alea de trebuie oprite?”. Asta se intampla undeva saptamana trecuta. Am intrebat si io prin birou daca stie careva cam in ce rack ar fi alea sau daca exista vreo documentatie pe undeva, ca tot e corporatia procedurizata pana la sfantu’ asteapta. Se pare ca nu, asta dupa ce a fost ucis fileserverul cu o cautare dupa numele masinilor prin toate fisierele de pe acolo.

Azi intr-un final, oarecum convins ca am gasit cel putin una din ele cele doua masini care se ascundeau am incercat sa descopar unde e. Pare’se ca e asa veche masina aia ca SSH-ul stie doar DES. Da, DES, nici macar 3DES. Si desi e AAA centralizat, sunt permisiunile asa bine facute ca pot sa ma loghez si sa-mi bat un cui in talpa, ca show nu se poate de nici o culoare. In schimb pe switch-urile de pe langa masina ma logheaza direct ca enable 15, ca e OK daca pun reteaua in cur, masinile sunt sigure in continuare.

Anyway, din switch in switch am ajuns la switch-ul care trebuie, dupa care facut un alt tichet in care sa cer “cable tracing” sa aflu unde duce cablul. Si minune, chiar duce intr-un rack. Si minune, ce scrie pe masina e diferit de scrie in configuratie si e si diferit de ce mai stiau oamenii din DC, ca am primit un raspuns la tichet cu “A, se cheama XXX da inainte s-a chemat YYY”.

Schema de numire a rack-urilor cred ca e facuta de oameni care au master in “de ce sa fie simplu cand poate sa fie complicat” ca altfel nu mi-o explic: XQ/J2W. De ce ai numi un rack asa? N-ar fi mai simplu sa-i zici Row XX Rack YY sau cat de cat similar sa stii sa-l cauti? Ca am asa o vaga impresie ca nu e nimic crescator in schema aia de denumire.

Si uite asa am ajuns sa pot sa actualizez primul tichet sa le zic la oamenii de acolo ce sa scoata din priza. In mare parte aceeasi oameni care au cautat cablurile.

In alta ordine de idei, azi m-am simtit un pic cam pe la muzeu plimbandu-ma pe diverse echipamente, asa ca n-a fost chiar o zi pierduta.

PC LOAD LETTER

ticketland strikes back (2)

Pe principiul “de ce sa fie simplu cand poate sa fie complicat”, azi am avut o intrevedere foarte interesanta cu o tanti de la departamentul de Change Management. Care departament se ocupa cu validarea Work Orderelor sa fie conforme cu standardul de firma si nu cumva sa lipseasca vreo virgula sau ceva de undeva.

Ocazie cu care am aflat ca:

  • Regresiile (asa numesc ei operatiunile de rollback) se fac in timpul implementarii si nu dupa implementare in caz de bubu.
  • In caz de regresie, trebuie date instructiuni clare la OPS: verificati ca, casuta cu checkbox-ul trebuie sa nu fie Checked asa cum v-am zis.
  • Exista un task special de verificare, in care a trebuit sa scriu ca “facem logout si login din nou si verificam ca checkbox-ul este checked asa cum trebuie”
  • Ca lista cu echipele de aprobare nu se genereaza automat in functie de actiuni si/sau impact, ci este adaugata manual dintr-un Excel care are in mare 2 coloane: produs si ce echipe trebuie sa zica DA sau NU. Ca aprobarile sunt la misto: in cazul de fata, trebuia aprobat de echipa mea si de aia de implementare. Ca sa citez pe un coleg: adica ti-ai aprobat singur tema de casa?
  • Ca o sa primesc mail de la system sa ma anunte sa-mi aprob stuff si sa alerg pe restul de echipe (norocul meu ca acu era doar una) sa-mi aprobe WO, ca altfel se amana  automat si stau s-o frec la rece inca 7 zile pana imi vine randul.
  • Daca nu exista impact operational, nu e voie sa scriu NONE la impact, trebuie sa dau o descriere de ce nu e impact.
  • Daca nu primesc mail de la sistem, trebuie sa vorbesc cu nenea anume care se ocupa cu asta.

Dupa ce am ajuns la birou, am mai stat un pic si am avut privilegiul sa-mi aprob singur primul WO si sa dau mail la ailalata echipa sa-si aprobe munca :)

ticketland strikes back

Ma bucuram acu cateva luni c-am scapat din TicketLand.

Eh, unele bucurii dureaza putin. Acu am nimerit in tata ticketlandului. Orice se face numai cu tichete, pentru ca altfel nu e bine. Si ca sa fie treaba complicata, unele cerinte se rezolva cu tichete, altele cu work ordere.

TIchetul e simplu: scriu acolo ce vreau, caut juma de ora ca prostu pana ma prind cine de ce e raspunzator, ca nu-s deloc intuitive chestiile si au sens doar pentru aia care au cel putin 1-2 ani vechime pe plantatie, si stau dupa el pana e rezolvat. Pentru ca nimeni nu stie nimic, fac tichet sa aflu in ce switch e infipt un echipament. Dupa aia unul prin care trebuie trase cabluri daca e nevoie, dupa aia unul prin care verific ca au fost trase. Si nu, nu pot face unul mare de tot cu tot ce vreau. Si mereu e o echipa undeva care face stuff, un comitet :))

Work Orderul e mai complicat si dureaza cam 45-60min pana ajung sa completez toate campurile din el, cu task-uri si mortii lor:

  • Cum arata stuff-ul inainte de lucrare
  • Cum o sa arate stuff-ul dupa lucrare
  • Ce trebuie facut la lucrare (si aici scriu cu liniuta ca la prosti si sa dea dracii sa am un typo sau ceva gresit ca am supt-o, rollback si trebuie sa facut alt WO)
  • Se programeaza cu 7 zile inainte, trece prin CAB
  • Trebuie justificat, mangaiat si batut pe spate sa ragaie
  • Scuipat sa nu fie deocheat intre timp pana la aplicare si in timpul operatiunii

Pe langa asteea de mai sus care sa zic sunt mai importante, trebuie completate jdemii de alte campuri care dureaza o vesnicie ca au dependinte peste dependinte.

Ieri am facut unul sa se dea click pe un checkbox, sa fie trecuta din Disabled in Enabled o setare. Ce a trebuit sa scriu, and I am shitting you not, in WO:

  • Cum arata stuff-ul inainte de lucrare: Checkbox-ul nu este checked.
  • Cum arata stuff-ul dupa lucrare: Checkbox-ul este checked.
  • Ce trebuie facut (in mare asta inseamna task-urile din WO): ne ducem pana la checkbox, care se cheama XXX si da click pe el sa fie checked.
  • Cum verificam: Ne uitam ca este checked checkbox-ul respectiv.

Acu ca ma gandesc mai bine, n-am scris in WO ca dupa aia trebuie apasat si butonul numit “Apply settings”… o sa vad daca o sa mi-l puna in aplicare aia e la OPS sau nu.

Si la oameni li se pare perfect normal.

prima luna

La munca:

  • Pentru prima oara in viata sunt in perioada de proba. Mi-au dat sa fac niste crapuri. Unul relativ usor, pe care l-am cam dovedit, stept sa vad ce zice bossul. Al doilea mai complicat, ca e job description si nu e ca alea de le faceam io in 5 linii. Aci noroc ca a avut cine sa ma ajute, ca altfel o beleam.
  • Cica procesele din corporatie sunt bazate pe ITIL. Acu nu stiu daca sa injur ITIL-ul si cu cine ma-sa la inventat sau pe astia ca il aplica cu picioarele. Cred ca trebuie sa ma pun sa invat ITIL sa vad care e jmenul cu el.
  • Teoretic cica ar trebui sa existe echipe de design, implementare si operare. Aia de la design fac scheme, configurari si ce morti mai e nevoie (fara nici un echipament de proba daca s-ar putea, asa scoase din cur); aia de la implementare implementeaza ce a iesit de la design; aia de la operare dau acolo click-uri urmarind procesele. Practic shit don’t work.
  • Vendorii nu sunt capabili sa foloseasca propriile unelte.
  • Au auzit indienii de Change Management si Approvals si acu ca mi-au facut cont intr-un rahat de aplicatie care se ocupa de Work Orders sunt spamat in dusmanie.
    • Trebuie dat reboot la un server? Sa cerem permisiune si de la femeile de serviciu, ca poate au torrenti pe ele si sa nu strica jucaria.
    • Trebuie sterse niste crapuri nemaifolosite de pe un server? Sa cerem permisiune si de la CEO, ca poate isi ascunde pornul pe acolo si sa nu se supere dupa.
    • Trebuie schimbat un hard disk? Sa cerem permisiune de la toata firma, ca poate sunt pozele de la party-ul firmei pe el si sa nu se trezeasca careva ca n-o sa le mai aiba.
  • Nu stiu cine rahat i-a invatat ca toate conexiunile din interior spre afara trebuie sa treaca prin proxy ca e mai sigur. Azi s-au uitat ciudat la mine cand le-am zis ca “Information must be free”. Singura replica a fost “East europeans…”.

In rest:

  • Mancarea suge cu mare gratie. Am inceput sa pun iar slana pe mine. Sandwich-uri si’n sculare, si la pranz si aproape si in culcare. Seara ce mai mananc cat de cat normal, ca in rest…
  • Sa traiasca multi si bine cine a inventat masina de spalat cu uscator. Pot sa plec la plimbare si cand vin am haine curate si uscate. Daca ar si calca ari fi fantastic, nu m-as mai duce in tricouri sifonate la munca.
  • Ma gandesc sa-mi iau un junghi de bicicleta sa ma duc cu ea la munca. Ca tot sunt destul de prietenosi cu biciclistii. Pe de alta parte incepe sa vina sezonul ploios-friguros, trebuie sa ma gandesc mai bine.
  • M-am apucat sa ma plimb pe jos, poate mai compensez crapurile de le mananc.
  • Acasa tot n-am internet calumea, toti providerii vor minim 12 luni pentru un rahat de DSL sau 18 luni pentru ceva echivalent cu fibra. La niste preturi astronomice. Cred ca trebuie sa ma apuc de crackuit WiFi-urile din jur.
  • Dusul la cinema e scump, 8-10 lire pe film, de parca ma duc la IMAX. Si mai baga nesimtitii si juma de ora de reclame sa ma sature pana incepe filmul. Probabil c-o sa dau pe Netflix sau Hulu sau ce ma-sa mai gasesc pe aci sa pot sa fac streaming.
  • Am vazut toate sezoanele din JAG, 220 de episoade.
  • Cred ca o sa ma apuc de gatit. Sa ma duc cu casorela la munca in plasa. Tot ajung acasa la 5, macar sa-mi fac de lucru.
  • BT, Romtelecomul lor care inca are monopol, se ocupa si cu cenzurarea diferitelor site-uri, ca deh… cica e democratie aci.

inductie

Azi am participat la prima sesiune de inductie ever din viata mea. Unde inductie se cam traduce prin spalare pe creier.

Ce-am aflat:

  • SMT = Senior Management Team, nu Symmetric Multi-Threading cum stiam eu.
  • Tot la capitolul SMT: “they talk to you”. Se pare ca pe aici asta e un lucru mare de tot. Adica “Whoa, a vorbit managementul cu tine. Lasa-ma sa te ating.”.
  • Ca a venit Managing Director o data prin firma si ca oamenii de s-au intalnit cu el s-au simtit “empowered” numai prin simpla lui prezenta. Din descriere pare a fi un fel de Kim Jong-Un asa.
  • Trainerul de la curs ar avea succes fantastic intr-un ministru al propagandei, la cum povestea el ca ii bate inima tare si mai scapa un Sieg Heil si o lacrima cand trece pe lanaga un magazin al corporatiei de mandru ce e.
  • E “brilliant” si “fantastic” la cum se doboara barierele de comunicatie in corporatie si cum “people are empowered” sa discute direct si sa ia initiativa.
  • Implementarea de Lync a fost prezentata ca “the next best thing since sliced bread”. Abia astept sa puna si SharePoint-ul pe picioare, o sa fie a doua venire a lu’ Jesus.
  • Ca poti pune cifre pe slide-uri bazandu-te ca nimeni nu stie ce inseamna. Asta sau faci ceva gresit cand OPEX e de doua ori mai mare decat CAPEX.

La jumatea zilei, in pauza de masa, un coleg s-a dus si a bagat scurt trei beri sa-si refaca neuronii distrusi. Am bagat si eu un pahar de vin de control, sa nu ramana ceva reziduuri in cap.

si primul rant

Pe principiu ca’s roman, dupa treaba cu mutatul si alergatul, acu tre sa ma si plang de chestii.

  • Astia nu stiu sa gateasca. De cand am venit bag sandwich-uri si alte crapuri. Am incercat cateva supe la munca, una a fost relativ OK (crema de rosii, nu prea ai cum s-o strici decat daca te chinui rau de tot) si alta a fost supa de linte. Nu stiu daca le-a zis cineva bucatarilor ca lintea trebuie lasata in apa peste noapte si fiarta bine de tot. Parca am mancat seminte fierte.
  • Io lucrez la design. Adica teoretic imi inchipui stuff, fac specificatii si altii implementeaza. Buba e ca trebuie facute specificatii relativ din burta dar care sa mearga cam din prima in practica. Laborator teoretic exista, practic au dat unii live trafic prin diverse si acu laboratorul e un fel de productie cu acces limitat pe ici pe colo. Care din ce am auzit, laboratorul oricum era cu acces controlat ca trebuie sa imite productia…
  • In mare m-am cam prins io de ce in corporatii ies chestiile aiurea. Fiecare se ocupa e bucatica lui si e “expert” pe ea, iar restul iau de bun ce se debiteaza. Asa ca daca ai noroc sa ai unul mai putin cunoscator intr-un domeniu… reteta de succes despre cum se duc lucrurile de rapa foarte repede si intr-un mare fel. Ca aialalti nu comenteaza pentru ca nu e treaba lor :)
  • Nu stiu altora cum li se pare, da restaurantele sunt scumpe. Am gasit unul asiatic asa, aproape 10 lire o supa. Bine, e multa, da totusi… 10 lire sunt 10 lire.
  • Marti am program de spalat pe creier in corporatie, o zi intreaga in care o sa-mi explice niste oameni cum ca e cea mai tare corporatie si ca sa fim mandri or something ca lucram acolo. Dupa aia tre sa fac prezentare despre cum valorile companiei se aplica in echipa. Cu PowerPoint and shit. Taking bullshitting to another level.

cum m-am mutat in uk

Pe principiul ca e bine sa existe un echilibru intre soare si ploaie, dupa ce am terminat-o cu desertul m-am dus acu la ploaie sa egalizez lucrurile. Inca nu’s sigur de treaba, ca de obicei opusul soarelui e zapada, nu ploaia.

Primul lucru, trebuie sa ai unde sa stai. Case/apartamente de inchiriat se pot gasi pe rightmove sau zoopla. Eu am dat mail la toate agentiile si le-am zis unde caut casa, cate dormitoare si ce nevoi am mai avut io. M-au contactat diversi si am stabilit vizionari. Asta cat timp eram inca in Romania, ca sa nu pierd timp aici cand vin cu cautatul.

Aci casele nu au si dimensiunile listate, doar single bedroom sau double bedroom si alte ciudatenii. Majoritatea au living+bucatarie comuna (open plan le numesc ei). Single bedroom inseamna ca in dormitor incape un pat de o persoane, iar double bedroom ca incape un pat dublu. Si cand zic incape, asta inseamna, incape. Nu presupune ca poti sa te misti prin camera. Asta am aflat de la niste colegi, ca nu eram io convins de ce inseamna toata treaba cu marimea dormitoarelor.

Vizionatul e partea usoara, incheierea contractului e partea mai complicata. Pentru a te muta trebuie asa:

  • Pasaport si un scan dupa cele doua pagini cu poza
  • Ceva factura de la utilitati sa reiasa unde stai acu. Eu le-am dat un PDF de la banca unde zicea ca stau la adresa. Buletin e de aratat doar atunci cand adresa din el bate cu aia unde stai.
  • Bani. Multi bani:
    • platit deposit (asta e sa-si acopere ei cheltuieli daca faci dezastru in casa, se tine intr-un cont special – un fel de escrow)
    • platit prima luna de chirie
    • platit referencing (sa iti dea datele la o agentie care sa vefice ca n-ai datorii in UK, sau ca esti rau platnic sau mai stiu eu ce)
    • platit taxe agentie (comisionul agentiei)
    • platit taxa de rezervare (asta e cam la aceeasi valoare cu comisionul  si tot ce face agentia e ca daca suna careva dupa aceeasi casa o sa zica ca nu mai e valabil anuntul)
    • check-in (le dai bani sa vina cu tine la casa si sa-ti dea cheile si sa-ti arate stuff prin casa)

Unele agentii accepta doar plata prin banca, altele accepta si plata cu card, iar cash sunt ceva mai putin. Asta cu plata prin banca e OK daca ai timp de pierdut, ca alfel dureaza 2-3 zile pana le apare alora banii in cont. Nu-ti da nimeni cheile de la casa inainte sa-si vada banii in cont. Eu am gasit pe unii de au acceptat plata cu card. +2% comision :(( ca e card extern si deh… taxa de smecher.

Eu am platit joi/vineri si m-am mutat miercurea ailalta.

Daca e managed casa, n-ai treaba cu proprietarul, totul se face prin agentie, inclusiv plata chiriei. Eu asa mi-am gasit. Astia m-au dat in fapt la toti providerii de utilitati ca sa platesc direct acolo facturile. Pana acu mi-au venit acasa scrisori de la apa, gaz si curent. Cred ca trebuie sa fac o citire de contoare sa le trimit inapoi sa ma factureze. Aia de la apa au zis c-o sa ma factureze undeva in urmatoarele 6 luni.

Ca si chestie diferita de Romania, trebuie platit si impozitul pe casa tot de mine. Care e cam 100 de lire pe luna. Pentru asta inca astept factura de la City Council, ca se cheama Council Tax impozitul asta.

Toata alergatura pe mine m-a dus cam aproape 10 zile de cand am pus piciorul in UK pana m-am mutat in casa.

Ca si costuri, am platit vreo aproape 2500-2700 de lire pentru a putea sa inchiriez. Plus hotelul si ala aproape 700 de lire, m-am ruinat un pic mai mult.

Ce este bine de stiut si de cerut, este “contract break” dupa 6 luni. Asta inseamna ca dupa 6 luni pot pleca din casa daca dau 2 luni preaviz ca ma mut in alta parte. Asta ajuta cand gasesti ceva prima oara si pana te dezmeticesti cum sta treaba in oras si sa-ti cauti ceva mai bun, mai nou, mai mare mai altfel.

Dupa distractia asta cu casa ca era cea mai importanta, trebuie aplicat pentru National Insurance number. Pe baza astuia platesti impozit, asigurare medicala si pensie. Pentru a aplica trebuie sunat si facut programare. La programare iti dau un numar de inregistrare si cu ala, cu pasaportul si cu adresa angajatorului te duci in ziua mentionata si completezi un formular. Imprompriu spus completezi, ca-l completeaza cei de la JobCentre Plus (ca asa se cheama unde trebuie mers). Toata distractia a durat vreo 20-25 de minute. Acum trebuie sa mai astept vreo 4-6 saptamani sa-mi dea acest NI cu care o sa-mi ia statul impozite si alte cele.

Cont in banca, ca sa-ti iei salariu. Cu contractul de inchiriere casa semnat, pasaport si scrisoare de la angajator ca lucrez, m-am dus la banca sa-mi deschid cont. Astia vor musai sa ai adresa de UK dovedibila. Unde astia = HSBC, ca i-am folosit si in UAE si au fost OK. A durat vreo ora jumate deschiderea contului ca sunt multe date de completat, trebuie semnate hartii, etc. Mi-au dat internet banking sa pot sa fac plati & stuff si cam asta a fost. Am plecat de acolo cu o foaie de hartie cu numarul de cont sa-l dau la astia la munca sa ma plateasca.

A tot insistat tanti de acolo ca sa-mi fac si card de credit, da deja scapase porumbelu ca pot plati online si cu ala de debit. Ca asta era singura chestie de ma interesa, sa pot sa platesc stuff online. Am deja jde carduri, nu mai am nevoie de mai multe decat trebuie.

Cardul de la banca inca il astept. Sper sa vina in curand. Ca salariu am primit, da n-am cum sa-l cheltui. Poate e un semn sa nu-l cheltui :))