Ieri am fugit de pe plantatie sa ma dau pe Transfagarasan. Tot e vremea frumoasa si fiind in timpul saptamanii m-am gandit ca n-o sa fie asa multa lume.

Am plecat pe la 8 asa din Bucuresti, dupa ce am inceput echiparea cu o casca in oua sa le sparg, probabil din reflex ca dimineata bag omleta si ieri de dimineata n-am bagat. De data asta am zis sa-mi pun si ochelari de soare ca sa nu mai am probleme cu reflexiile de apa si ce-or mai fi de pe asfalt. Ocazie cu are am ajuns sa-i inteleg si pe oamenii cu ochelari cat de nasol e cand la fiecare respiratie ti se aburesc lentilele. Teoria era simpla, daca prindeam viteaza, nu se mai abureau, cum incetineam sub cam 30 ora iar se abureau si nu mai vedeam nimic. Fiind in casca, nu putea, sa-mi mut. Sa ziceam ca am avut noroc si n-am luat nici o masina/pieton whatever pana am ajuns cat de cat pe drum unde sa pot merge cu o viteza decenta.

Pe A1 a fost decent de liber si nu mi s-au mai aburit ochelarii. Pana intr-o benzinarie cand am incetinit si m-am parcat un pic orbeste asa ca de vazut nu vedeam, distingeam niste umbre. Pauza de cafea si pipilica. Aia de cafea a fost OK, aia cu pipilica a fost mega complicata, ca pana dai tot jos de pe tine si sa desfaci doua randuri de pantaloni poti sa nu mai ai nevoie daca astepti pana in ultimul moment.

Si fiind autostrada, cu portiune dreapta de drum si fara trafic am ajuns si intr-a sasea, sa nu zic ca nu am trecut prin toate vitezele. Atunci a fost momentul cand am luat moto in brate ca altfel ma spulbera vantul din fata.

In Pitesti am facut dreapta si m-am mai oprit cred in Curtea de Arges sa-mi pun niste gaz ca sa-mi ajunga pana la urmatoarea benzinarie care putea fi ori aproape de Sibiu ori aproape de Fagaras – ca inca nu eram hotarat pe ce parte sa ma intoc. Sigur in Curtea de Arges am mers iar chior ca era traficul deviat si a trebuit sa o iau pe ocolite si am mers incet. Mi-ar fi prins bine o geaca inscriptionata cu “make way, blind man driving”.

Pana la Vidraru m-am mai oprit pe drum sa mai fac niste poze si sa ma odihnesc un pic la maini (asta se pare ca e secretul cand mergi pe super-sport: pauze de maini). Pe la Vidraru m-am oprit sa ma dezmortesc, sa fac poze si sa ma uit la cat de misto e lacul si cat de mare e barajul. Acolo am stat ceva ca incepea urcarea cu adevarat si am zis sa fiu pregatit.

Am bagat pana aproape sus. Uitasem ca pana la Balea Lac mai sunt si tuneluri si am intrat cu ochelarii de soare pe ochi intr-unul si a mers ca liliacul, ca de vazut nu vedeam nici bordul de intuneric ce era. Noroc ca a fost tunelul liber si drept, ca altfel faceam ping-pong intre pereti.

Dupa aia m-am oprit, am mai facut niste poze si m-am dus spre Balea Lac. Intre timp mi-am adus aminte ca mai e un tunel pe acolo si am zis sa ma opresc pe margine sa-mi dau ochelarii jos.

E o vorba din popor care zice ca daca nu belesti ochii, belesti pula. Si eu am belit-o. Ca m-am oprit si in stanga aveam asfalt, da in dreapta nu. Si piciorul drept a ajuns jos un pic in unghi, moto dupa mine si la un moment dat am cazut cu tot cu motor peste mine. Partea buna era ca era la neutru si doar a mai mers putin si s-a oprit (cre’ca fiind pe dos a ramas fara benzina). Am injurat un pic si m-am apucat sa-mi dau alea jos de pe mine sa pot sa o ridic cum trebuie. Noroc insa cu niste ucraineni intr-o dubita care au oprit si m-au ajutat s-o ridic, am sprijint-o bine pe asfalt pe cric, am verificat ca e totul OK, le-am multumit si m-am apucat iar sa ma imbrac.

Am ajuns victorios la Balea Lac unde am bagat un kurtos de foame, mai ales ca era si proaspat. M-am bucurat ca pe partea aia a muntelui e frig si n-a mai trebuit sa dau suba jos de pe mine. Am facut niste poze, i-am vazut pe unii proaspat insurati (cred) in costum si rochie de mireasa, faceau poze pe lac.

Am luat-o din nou la drum spre coborarea de pe partea ailalta care e mai spectaculoasa un pic ca e drumul serpuit si nu are parapeti. Am murit de maini ca panta si toata greutatea corpului s-a cam dus in maini. Am strans io din buci si din picioare cat am putut sa ma mai echilibrez, da n-am avut succes prea mare.

De oprit la poze nu m-am mai oprit ca erau opritorile doar pe stanga mea si am incercat o data sa fac asta da e griblura/pietris pe jos si m-am oprit aproape de prapastie. Adica voiam eu sa cobor repede muntele, da nici s-o iau chiar asa drept pe scurtatura ca mi se strica machiajul si freza.

Am rezolvat-o si cu aplecatul, ca moto asta are o chestie la ghidon de-l face mai rigid sau mai moale. La viteza e bun rigid, la mers de oras vrei moale. Numai ca fiind mecanic, dai la manivela si nu prea poti sa-l schimbi repede. Asa ca daca ghidonul e rigid, singura varianta sanatoasa de carmit e sa te apleci, vrei nu vrei.

A fost un pic tricky treaba ca incepuse sa bata vantul si era un pic puternic si se simtea cam nasol si batea fix cum nu prea aveam io nevoie.

Niste oameni de bine s-au apucat sa plombeze drumul si ca sa faca asta, raschetau asfaltul  pe bucati mici de tot sub forma de dreptunghi si patratele, le dadeau cu smoala si asteptau sa vina aia cu astfaltul. Pentru ca erau negre la culoarea, pareau c-ar fi umplute deja. Pe primele le-am luat de mi s-au zdrunciat creierii in casca (ca deh, suspensii tari) si am zis c-o mierlesc; ca daca nimeresti cu roata pe dunga gropii te duci dupa dunga, nu dupa cum vrei tu… Am incercat sa fac un pic de slalom da ma simteam ca’n Tom si Jeryy, erau cratere pete tot, n-aveam ce sa fac decat sa stau un pic ridicat in sa ca daca mai imi dadeam de multe ori ouale de rezervor faceam omleta, ca tot mi-era cald sub mine de la teava de esapament.

M-am mai oprit undeva pe Valea Oltului, pisat tot de maini ca nu mai puteam. Baut apa, relaxat ceva si dupa aia m-am mai oprit la OMV-ul de la intrare din Caciulata sa halesc, ca eram un pic lihnit.

Si pe Valea Oltului vant care venea asa un pic suplberat dinspre Olt si in sus spre munte, ca ma cam misca un pic.

Acolo au mai nimerit niste unii de erau dintr-o gasca de motociclisti de prin Alba. Era unul acolo cu moto colantat cu tema din Spiderman, casca cu Spiderman si combinezon la fel. Eu credeam ca n-am avut jucarii cand eram mic, da ala parea genul crescut in curte fara nimic :)) In timp ce ma echipam mi-a zis o tanti ca ce motor misto dar pana am terminat io de zis ceva s-a dus repede de tot la masina ei si a plecat.

Cu mancare in burta si benzina in rezervor am luat-o iar la drum ca se cam facea tarziu si acu e toamna si apune soarele si nu voiam sa ma prinda iar prin munti s-o sug de frig. Am bagat cuminte pana pe Dealul Negru unde am mai facut o pauza, da am ales locu prost ca mirosea a mort acolo. Pe drum am mai dat de niste oameni care m-au enervat un pic, unii de s-au bagat sa ma depaseasca sa fie ei primii un curul tirului. Nu stiu ce-au rezolvat, da probabil s-au simit bine. Au mai fost nite melteni inainte de Dealul Negru care intentionau sa arunce cu un par in moto; probabil aia era singura lor idee de distractie.

La iesirea din Pitesti, la km 120 fix cum incepe autostrada m-am oprit, am baut apa si mi-am facut curaj sa ma pregatesc iar de vantul la viteza. Am prins o portiune cu frig de mi-a intrat in toase, dar dupa aia a fost cald si bine pana in Bucuresti.

Si uite asa am facut vreo 600+ km la plimbare prin munti. Initial voiam sa ma duc si pe Transalpina, da intrarea care trebuia era tocmai pe la Sebes si m-ar fi prins noaptea si mai sus pe munte decat e Transfagarasanul si ar fi fost o idee proasta.

Am plecat la 8, m-am intors la ~21 asa, iar din tot timpul asta nu cred ca am sarit de 2 ore si un pic de pauza in total.

Acu ma dor iar incheieturile la maini si 2 saptamani cel putin o sa stau cuminte sa-mi treaca. Cum zicea cineva ca “the price of freedom is high”. Azi am dormit lemn.

Dupa ce data trecuta am ars-o prin oras cu moto, ieri m-am dus sa vad cum e si la drum lung. Asa ca am facut ce face fiecare incepator: m-am dus sa ma dau singur pe Cheia :))

Am ajuns un pic tarziu pentru ca am reusit sa ma ratacesc la iesirea din Ploiesti spre Valenii de munte si am pierdut cam vreo ora jumate asa invartindu-ma ca un coi intr-o caldare cautand drumul. Am nimerit intr-o benzinarie in care am intrebat cum ajung la Valeni si mi-a explicat tanti de acolo cum insa am inteles instructiunile si am ajuns pe drumul de Buzau. M-am intors, mi-am calcat pe mandrie si am pus GPS-ul sa-mi zica unde sunt si cum ajung unde vreau. Si asa am nimerit eu spre un drum judetean la dracu in praznic, dar era asfaltat bine de tot, fara trafic, peisaj misto, plinul il aveam facut, asa ca i-am dat inainte sa vad unde ajung.

In benzinaria aia mi-a zis un nene de acolo ca toate drumurile duc unde vrem noi, chiar daca ne mai ratacim pe parcurs.

Vantul este o chestie interesanta, ca bate si te da intr-o parte. Si ieri am prins vant si pe unele portiuni de drum n-a fost chiar placut. Si dupa aia mai e problema cu TIR-urile care trec pe langa tine, ca simti tot aerul de-l dau in laturi.

La un moment dat am gasit un indicator cu Valenii de Munte la stanga si aia a fost, am ajuns unde trebuie. Am mai facut o data plinul sa fiu sigur si am inceput urcusul.

Pentru ca inca nu stiu sa ma aplec cum trebuie la viteza, am luat-o combinata: intram in curba, ma aplecam cat mi se parea ca merge si daca era prea larg mai franam sa compense si dupa aia gaz.. Din pacate asta scadea din viteza si din G si disparea senzatia aia pe care o cautam, dar nu tot timpul, asa ca overall am avut parte si de G.

Karma is a bitch: am prins un stop ca se lucreaza la drum si am depasit coloana pana in fata, iar cand s-a pus verde si am dat sa plec mi-a murit motorul :))

Am urcat pana sus unde se incepe Judetul Brasov intr-a doua, maxim a treia. M-am mai prins cum e cu aplecatul un pic. Acolo m-am oprit langa un TIR si mi-am pus vesta pe sub geaca ca incepuse sa fie frig prin costum si nu mai era asa distractiv. In timp ce imi puneam alea pe mine, trage unul cu TIR milimetric pe langa mine in parcare, sub un metru intre ele si motor, iar eu intre.

Asa ca daca tot ajunsesem acolo, m-am gandit ca ce-ar fi daca m-as duce pana in Brasov sa mananc ceva. Acum fara frig, cu ceva soare pe cer a fost bine la drum. La coborare a fost misto, ca puteam sa ma aplec mai mult si cand imi dadea cu virgula la curba, frana. Incet, incet au inceput sa iasa miscarile de dat pe serpentine.

Mi-am gasit drumul pana in Piata Sfatului unde intr-o parcare de langa am dat de un om de a avut grija de motor si de restul de accesorii ca erau multe si ma gandeam asa ca ce sugere o sa fie sa le car pe toate dupa mine cautand de haleu. Acolo m-am intalnit cu oamenii de la sala ca aveau nu’sce eveniment cu “miscare face bine” sau ceva de genul.

Am mancat o gogoasa, am baut o sticla de apa si inapoi la drum ca se lasa seara. Facut iar plin la iesire si de data asta am zis s-o iau pe DN1.

Bineinteles ca s-a facut frig in munti si a fost interesant spre crunt, ca manusile erau de oras si mai de vara asa, si imi intra pe sub manecile de la geaca frigul. Si in manusi. M-am oprit la un moment dat ca nu mai puteam sa trag de manete si aveam mainile vinete de la frig.

La un moment dat o perioada l-am avut in spate pe un imbecil cu masina de mergea fix in curul meu si tot vroia sa depaseasaca. I-a iesit intr-un final pe linie continua pe niste serpentine. Nu stiu unde ma-sa se grabea, dar m-am bucurat ca am scapat de stres, ca nu puteam sa fac nici o miscare mai brusca si sa nu risc sa intre boul in mine.

Noaptea suge foarte tare ca nu prea vezi mare lucru, de dat nu prea merge iar ca daca iti sare ceva in fata pe drum o cam sugi instant asa ca am mers regulamentar cu cam suta asa.

Undeva inainte de Ploiesti am intrat intr-un MOL ca nu mai puteam de frig si de maini, abia mai puteam tine acceleratia la nivel. Mi-am luat o cafea si mi-am incalzit mainile care aveau o culoare exagerata de vanat.

Cu mainile incalzite am luat-o iar la drum. Pe undeva mi-a taiat unul fata care a crezut ca are timp sa iasa in drum si sa si accelereze suficient pana sa-l ajung. Noroc ca era drumul cu doua benzi si m-am mutat repede pe a doua.

La un moment dat mi-era foarte cald pe partea stanga sub pupla de la picior si nu stiam de ce, ca viteza aveam, motorul era rece (vreo ~ 80 grade). Mi-a trecut asa un pic prin cap ca poate oi fi luat foc pe pantalonii de protectie de-i aveam peste blugi, dar caldura era constanta, in oglinda nu vedeam nici o flacara, asa ca soarta, nu stiu ce-a fost.

Experienta sumarizata ar fi asa, pe puncte:

• Se simte misto mediul inconjurator, mai ales aerul de munte, chiar are miros de munte. Si bineinteles, simti la putere maxima si orice alte miresme :))
• Depasitul este instant, trebuie doar sa te hotarasti ca vrei sa depasesti, tragi de gaz si  ai depasit, fara nici un stres.
• Frigul de moto este crancen. Iti intra in toate oasele si inlemnesti acolo intr-o pozitie si mergi cat poti asa, ca nu poti sa te misti. Ambreiajul il strangi tragand din umar si cu mana incordata un pic peste ca nu poti cu degetele.
• Noaptea este nasol ca nu vezi prea mult.
• Frig + noapte suge. Dar se pare ca nu atat de mult pe cat frig+noapte+ploaie :)) Asa ca din prima am ajuns direct la nivelul 2, dar aveam si rucsac la mine cu accesorii pentru nivelul 3 :) Accesorii pe care nu m-a dus capul sa le pun pe mine sa nu mai intre frigul in mine prin manusi :(

Ma dor mainile intr-un mod fantastic. Dreapta nu pot s-o strang in pumn, iar la stanga degetul mic si urmatorul de langa sunt amortite, de strans nici vorba. Sper sa-mi treaca pana maine.