Ma gandeam asa, ca acu tot a iesit la iveala faptul ce multa lumea banuia da nu putea sa arate cu degetul: Stuxnet a fost facut in mod special de “nation states”, si anume de USA + Israel. Dupa aia israelinii au dat cu mucii in fasole cand s-au laudat ca au facut Flame special sa scoata informatii din Iran si pe cine mai considera ei dusman (adica in mare cam pe toti din Orientul Mijlociu).

Acum, ca “the cast is out of the bag”, o sa devina al dracu de interesant pentru toata lumea toata treaba asta cu cyberwar-u. Cam la orice chestie nasoala, tre sa fie unu sa dea tonul, si restul vor fi legitimizati instant sa faca acelasi lucru. Pana acu mai auzeai de hackeri chinezi, de indieni sau de mai stiu io cine, insa cam toti taceau din gura si ziceau ca sunt teribilisti din astia care incearca sa arate cat de tari sunt.

Acum, o sa fie OK sa pui postere de recrutare hackeri pentru cyberdefense, ca e la moda asta cu apararea care de fapt bombardeaza chestii – pentru a se apara evident, nu implica cine stie ce resurse. Iti trebuie o tinta, pe care nu trebuie s-o declari, si sa te apuci sa vezi cum poti sa le-o dai altora in timp ce te ascunzi sa nu fii prins, sau macar localizat intr-o tara anume si sa fii cumva legat de o institutie de stat.

O sa fie interesant, ce sa zic. Tre sa-mi fac rezervere de flocirele de porumb, ca na, cine stie ce mai explodeaza din greseala prin lume…

• in ultima vreme se pare ca nu prea sunt capabil sa scriu prea multe posturi cu cap, corp si coada. nu stiu de la ce e, da cand aflu o sa mai scriu un post despre random posturi
• ma gandeam ca desi io de capu meu sunt asa un pic cowboy cand vine de facut ceva, like nu gandesc chiar pana la capat totul si vad io ce fac pe parcurs, cateodata parca ma simt bine cand gandesc totu pana la cap. adica iese treaba, dar nu mai e chiar asa distractiv. cred ca m-am invatat prea mult cu haosul :))
• in ultima vreme am ceva dileme existentiale cu plecatul, si am inceput sa aplic si pentru Belgia, ca aia poate sunt ceva mai prietenosi cu engleza decat prin Olanda, ca a inceput sa mi se ia de “you must speak Dutch fluently”, da stau cu lunile cu posturi neocupate din cauza obsesiei astia cu Dutch.
• ma gandeam asa cum e viata asta, ca in functie de ce faci sau nu faci la un moment dat, lucrurile se pot intampla destul de radical versus ce crezi la momentul respectiv ca o sa se intample. cred ca cel mai bun exemplu e asta cu plecatul din tara: acu vreo ~2 ani cred am vrut sa luam un apartament in Bucuresti, pe undeva prin Baneasa, la padure. era un pic scump, da am zis ca daca tot e padurea la 2 pasi, merita efortul. discutat pret, alea alea, si bineinteles s-a futut treaba cand a fost sa ma duc la banci sa le cer bani. io fiind PFA, nu eram chiar cea mai buna optiune pentru ei sa-mi dea vreo ~100.000EUR pe mana pe baza promisiunii ca o sa-mi fie bine si in viitor. si dupa vreo cateva banci luate la rand si intrebat daca imi dau sau nu credit, mi-am bagat picioarele. si uite asa am ajuns sa fiu cu un picior afara si unul aici. si exemplele pot continua la nesfarsit, da pe de alta parte imi place treaba asta cu vedem noi ce-o fi maine, parca e mai frumos decat sa stiu exact ce-o sa fac peste 5 ani, 4 luni si 3 zile.
• nu prea pricep eu de ce oamenii nu sunt mai pragmatici si sa gandeasca logic anumite lucruri, mai ales alea importante. sau de ce se arunca cu capul inainte sa faca niste lucruri fara sa aiba “the big picture” mai ales cand sunt bani multi la mijloc.
• alta chestie pe care nu o pricep, e de ce unii oameni nu vor sa invete mai mult decat bucatica lor, sa-si extinda un pic orizonturile, sa nu trebuiasca sa depinda de unul si de altul pentru tot felul de nimicuri
• simt ca timpul trece exagerat de repede si am senzatia ca nu mai fac nimic
• cred ca am o problema, ca tot felul de oameni au impresia ca eu vorbesc la caterinca cand le zic cate ceva serios
• trebuie sa-mi gasesc un coafor mai ieftin, 80ron pentru un tuns si un spalat pe cap mi se pare cam mult
• la capitolul dileme existentiale, ma omoara mandria asta prosteasca romaneasca, in care nu cumva sa zici: ba uite am facut sau facem astea bine, iar altele nu atat de bine sau uite asta ne-a iesit, si ailalta ne-a dat cu virgula. nu, trebuie sa ne laudam doar. si mereu imi vine in cap poza aia cu cocosul care abia are pene, da merge tantos
• “hope for the best, plan for the worst”
• tot la capitolul dileme existentiale, nu inteleg ce e asa greu de priceput faptul ca nu poti sa multumesti pe toata lumea