Dunno, mixed feelings cu filmul asta. Incepuse cam cum trebuie, dar pe undeva l-au pierdut.
Category Archives: diverse
falling for christmas
Netflix a luat si niste scenaristi si regizori de la Hallmark se pare.
Inceputul a fost un pic cringe, dar dupa Hallmark all the way. In a nice & ho ho ho way.
Si Lindsey Lohan n-a uitat actorie :)
terapie (2)
Scriam ceva mai demult ca m-am apucat de terapie. Zilele astea am facut vreo 9 luni de terapie. Nu de la inceput, dar foarte curand dupa, am trecut de la o sedinta pe saptamana la doua ca una era un pic cam putin.
Pana acum a fost un rollercoaster distractia asta. In sensul ca a fost si bine, a fost si rau.
Bine a fost ca am petrecut foarte mult timp sa ma inteleg, sa aflu lucruri despre mine, sa inteleg de unde vin anumite triggere, de ce am anumite sensibilitati in anumite situatii si asa mai departe.
“Rau” a fost ca in anumite momente a fost absolut dureros sa povestesc diverse si pentru anumite lucruri a trebuit mult curaj sa fiu dispus sa povestesc. Insa cumva am putut sa inchid diverse capitole din viata despre care credeam ca au fost in trecut si ca sunt puse in cutia lor, dar tot ma afectau fara sa stiu. Treaba asta a fost asa mindfuck, ca na, eram convins ca nu era asa cum de fapt se intampla in realitate. Pentru ca nu simt neaparat nevoia sa intru in detalii prea personale pe aici, ce pot sa spun e ca “asa am fost eu mereu” are niste explicatii destul de concrete daca stai sa analizezi destul de mult lucrurile. Esti ca nu stiu, Indiana Jones, doar ca in loc sa explorezi cine stie ce piramida mitica, te explorezi pe tine si habar n-ai ce obstacole si primedjii o sa intalnesti.
Nu stiu daca am scris si in postul anterior, dar sunt maxim de uimit cat de mult ajuta sa vorbesti cu cineva care stie sa te asculte si sa iti puna intrebarile potrivite sa iti dai seama de lucruri.
Imi inchipui ca la un moment dat o sa pot sa scriu ceva mai articulat despre toata treaba asta, si cu toate ca sunt suspicios de fel si mult timp mi s-a parut treaba asta o pierdere de timp, chiar functioneaza. Am trecut de la “cui ii trebuie” la “va trebuie la toti” :)
Anyways, Merry Christmas & stuff!
wifi lipit cu scotch
Din categoria “ne trebuia ieri niste wireless intr-un loc” am ajuns eu oarecum de pe o zi pe alta in Mexic.
Cu toata distractia asta cu lipsa chip-urilor, comanzi chestii profesionale acum si vin peste un an. Dar business-ul nu poate sta un an pe loc, asa ca temporar improvizam. Lipim cu scotch, niste soricei, un pic de var proaspat, facem sa fie bine.
Mno, planul era simplu: pune niste routere din astea de casa in mod AP, acelasi SSID, micsorez puterea de transmisie sa nu fie prea mult zgomot si ar trebui sa mearga. Am cumparat doua de proba, le-am facut asa, m-am conectat la wireless pe SSID-ul care trebuie si a mers. 5 ore de condus in oras, o ora de configurat si 10 minute de testat. Si inca vreo 4 ore de injurat Digi ca dau routere cu porturi care desi au link, n-au internet. Ca asa am ajuns sa testez la birou, dupa ce mi-am pierdut mintile un pic cu Digi.
Anyway, am validat astea, am mai pierdut o zi de alergat prin oras la cumparat multe rutere din astea, ca fiecare magazin avea 2 pe stoc. N-am gasit cate imi trebuiau, am comandat cu livrare imediata de pe emag. Au venit, m-am bucurat, le-am impachetat si m-am tirat peste balta.
Acolo le-am configurat pe toate in mod AP si am asteptat dupa electricieni sa traga curent pe unde trebuiau astea puse. Ca precum si in US, si in MX curentul trebuie tras prin tevi zincate si dureaza un pic procesul.
Intr-un final, dupa ce am ajuns eu inapoi in RO a venit si curentul. Da’ a venit asa fix la 12 noaptea cand ajunsesem acasa de la aeroport si ma pregateam sa dorm dupa o zi jumate pe drum si destul de neodihnit. Cum am aflat? Ca nu mai merge wireless-ul pe SSID-ul ala la nimeni si ca productia oprita.
Fix ce-mi doream la ora aia, sa fac troubleshooting la wireless remote la 10k de km distanta. Cam atatia sunt, ca data trecuta mi-am lasat cheile acasa si asa zicea Find My, ca sunt cheile la zece mii si ceva de kilometri.
Am facut troubleshooting foarte rapid: cutia cu sigurante pentru noile circuite e “acolo”, opriti-le pe toate si vorbim in alta zi. Si m-am culcat.
Zilele astea am revenit la problema, pornit tot, si depanat cu astia intreband cat mai tinem productia jos. Aci se aplica treaba aia cu cum ca in teorie nu e nici o diferenta intre teorie si practica, insa in practica e diferenta intre teorie si practica. Mai ales ca n-avea nici un sens ce se intampla, asteptarile mele fiind ca reconectarea la diverse routere dura mai mult, ca nu stiau astea de Mesh si trebuia o reasociere completa. Dar nu sa ii dau drumul si sa nu mai mearga nimic.
O iau asa din bucata in bucata, pana ajung la ce trafic am pe interfete si ce vad:
5 minute input rate 70756000 bits/sec, 76505 packets/sec 5 minute output rate 151688000 bits/sec, 176875 packets/sec
Ma zic n-are cum, ca deja e mai mult trafic pe aci decat am internet, mai ales ca dispozitivele alea de trebuie sa fie conectate la WiFi consuma cativa kilobytes la cateva secunde. Initial m-am gandit la un loop, da zic ba n-are cum, ca’s toate doar niste AP-uri, n-are de unde sa fie loop. Dupa m-am gandit ca poate or face astia ceva de la TP-Link si dau pe WiFi si trafic de n-ar trebui sa fie pe WiFi, ca in ultima vreme toata lumea are idei despre ce capabilitati sa mai puna pe routere. Da nu explica de ce pierdeam conexiunea cu interfata de management.
Dupa un pic de butonat am aflat cum sa fac un tcpdump pe switch, si ce vad:
2 0.000034 31.13.89.19 -> 10.200.13.199 TCP 66 [TCP Out-Of-Order] 80 -> 34834 [FIN, ACK] Seq=1 Ack=1 Win=256 Len=0 TSval=578835951 TSecr=1605084774 3 0.000049 31.13.89.19 -> 10.200.13.199 TCP 66 [TCP Out-Of-Order] 80 -> 34834 [FIN, ACK] Seq=1 Ack=1 Win=256 Len=0 TSval=578835951 TSecr=1605084774 4 0.000064 31.13.89.19 -> 10.200.13.199 TCP 66 [TCP Out-Of-Order] 80 -> 34834 [FIN, ACK] Seq=1 Ack=1 Win=256 Len=0 TSval=578835951 TSecr=1605084774 5 0.000079 31.13.89.19 -> 10.200.13.199 TCP 66 [TCP Out-Of-Order] 80 -> 34834 [FIN, ACK] Seq=1 Ack=1 Win=256 Len=0 TSval=578835951 TSecr=1605084774 6 0.000094 31.13.89.19 -> 10.200.13.199 TCP 66 [TCP Out-Of-Order] 80 -> 34834 [FIN, ACK] Seq=1 Ack=1 Win=256 Len=0 TSval=578835951 TSecr=1605084774 7 0.000116 31.13.89.19 -> 10.200.13.199 TCP 66 [TCP Out-Of-Order] 80 -> 34834 [FIN, ACK] Seq=1 Ack=1 Win=256 Len=0 TSval=578835951 TSecr=1605084774 8 0.000139 31.13.89.19 -> 10.200.13.199 TCP 66 [TCP Out-Of-Order] 80 -> 34834 [FIN, ACK] Seq=1 Ack=1 Win=256 Len=0 TSval=578835951 TSecr=1605084774 9 0.000290 31.13.89.19 -> 10.200.13.199 TCP 66 [TCP Out-Of-Order] 80 -> 34834 [FIN, ACK] Seq=1 Ack=1 Win=256 Len=0 TSval=578835951 TSecr=1605084774 10 0.000311 31.13.89.19 -> 10.200.13.199 TCP 66 [TCP Out-Of-Order] 80 -> 34834 [FIN, ACK] Seq=1 Ack=1 Win=256 Len=0 TSval=578835951 TSecr=1605084774 11 0.000327 31.13.89.19 -> 10.200.13.199 TCP 66 [TCP Out-Of-Order] 80 -> 34834 [FIN, ACK] Seq=1 Ack=1 Win=256 Len=0 TSval=578835951 TSecr=1605084774 12 0.000351 31.13.89.19 -> 10.200.13.199 TCP 66 [TCP Out-Of-Order] 80 -> 34834 [FIN, ACK] Seq=1 Ack=1 Win=256 Len=0 TSval=578835951 TSecr=1605084774 13 0.000376 31.13.89.19 -> 10.200.13.199 TCP 66 [TCP Out-Of-Order] 80 -> 34834 [FIN, ACK] Seq=1 Ack=1 Win=256 Len=0 TSval=578835951 TSecr=1605084774 14 0.000398 31.13.89.19 -> 10.200.13.199 TCP 66 [TCP Out-Of-Order] 80 -> 34834 [FIN, ACK] Seq=1 Ack=1 Win=256 Len=0 TSval=578835951 TSecr=1605084774 15 0.000422 31.13.89.19 -> 10.200.13.199 TCP 66 [TCP Out-Of-Order] 80 -> 34834 [FIN, ACK] Seq=1 Ack=1 Win=256 Len=0 TSval=578835951 TSecr=1605084774 16 0.000449 31.13.89.19 -> 10.200.13.199 TCP 66 [TCP Out-Of-Order] 80 -> 34834 [FIN, ACK] Seq=1 Ack=1 Win=256 Len=0 TSval=578835951 TSecr=1605084774 17 0.000539 31.13.89.19 -> 10.200.13.199 TCP 66 [TCP Out-Of-Order] 80 -> 34834 [FIN, ACK] Seq=1 Ack=1 Win=256 Len=0 TSval=578835951 TSecr=1605084774 18 0.000562 31.13.89.19 -> 10.200.13.199 TCP 66 [TCP Out-Of-Order] 80 -> 34834 [FIN, ACK] Seq=1 Ack=1 Win=256 Len=0 TSval=578835951 TSecr=1605084774 19 0.000577 31.13.89.19 -> 10.200.13.199 TCP 66 [TCP Out-Of-Order] 80 -> 34834 [FIN, ACK] Seq=1 Ack=1 Win=256 Len=0 TSval=578835951 TSecr=1605084774 20 0.000591 31.13.89.19 -> 10.200.13.199 TCP 66 [TCP Out-Of-Order] 80 -> 34834 [FIN, ACK] Seq=1 Ack=1 Win=256 Len=0 TSval=578835951 TSecr=1605084774
Si asta pentru un dispozitiv care se dezasociase mai face routerul unul, ca sigur sursa nu trimitea atatea pachete. Parea un fel de monkey see, monkey repeat ad infinitum.
Iar le-am zis sa opreasca jucariile din sigurante ca trebuie sa gandesc un pic.
M-am gandit vreo zi asa, si zic hai sa vad daca le pun la loc in router mode. Pierd un pic de vizibilitate de cine ce IP isi ia, da zic ca poate merge. Problema era cu pornitul, ca am cerut sigurante pentru fiecare router individual, dar electricienii s-au gandit mai bine si au tras niste circuite paralele pentru fiecare rand si din 20 de sigurante am ramas cu vreo 4. Daca porneam 5 o data, in vreo 2-3 minute se bloca totul, nici n-aveam timp sa dau Save & Apply la vreo setare.
Plan B: oprim totate routerele din buton si le pornim pe rand. M-au injurat un pic oamenii, ca distanta mare, alea un pic sus. S-au plimbat cu scara de s-au plictisit.
Pornit primul, schimbat in mod router, reboot, trafic normal. Pornit al doilea, schimbat, trafic normal.
Dupa aia ne-normal, ca se ridicau alte interfete pe switch decat ce m-asteptam eu. Zic ma ce sloboz, de unde sunt astea? Cer o poza de la switch si ce sa vezi, cineva a modificat cablurile din switch si din cum le lasasem eu configurate porturile in VLAN-urile care trebuie, cineva s-a gandit si-a zis probabil ca “cine ti-a lucrat aci sefu de ti-a pus toate cablurile pe un rand? Pe doua randuri se face treaba, ia sa vezi aici lucrare”. Da-i si reconfigureaxa si porturi, ca n-o mai facusem de mult…
Faza interesanta a fost ca daca aveam unul singur pus in mod AP, nu facea nimic iesit din comun. Doar cand erau mai multe o luau pe ulei. Si de aia cand le conectam pe rand la retea sa le configurez nu se intampla nimic.
Sase ore mai tarziu era toata lumea fericita. Chiar si baiatul cu scara :))
Morala povestii e ca uneori lucrurile care par simple nu’s.
random stuff
- Ma mira maxim pe unde a ajuns tehnologia asta. Anul trecut am pus niste PDU-uri de la APC si n-am apucat sa le configurez cum trebuie, adica sa setez ordinea in care sa dea curent. Anul asta am ajuns la asta si surpriza, nu puteam sa ma conectez la ele. Problema a fost ca s-au corupt cumva certificatele digitale si nu puteam sa ma conectez pe HTTPS, iar HTTP era dezactivat din fabrica ca e insecure. Si asa am ajuns sa bag o agrafa de birou in ele sa le resetez la setarile de fabrica si sa-si regenereze certificatele.
- Ieri am mancat cea mai buna quesadilla de am avut ocazia s-o mananc vreodata pana acu. Ma simt ca in meme-ul ala cu “Those bastards lied to me”, ca ce-am mancat pana acum pe post de quesadillas nu erau quesadillas.
- Stateam aseara mai tarziu un pic sa astept Uberul sa ma duc la hotel, si facusem “checkout” de unde fusesem si asteptam pe strada. Dupa o vreme vine unul din paznici la mine sa-mi zica ca mai bine astept inauntru, ca pe strada “e muy peligroso”. Si mi-a dat un scaun din ala de pescuit sa sed pana vine masina.
- Trebuie sa pun un ATS pentru o combinatie, si de obicei foloseam APC, da’ acu sunt un dubii daca sa trec la Raritan, ca se lauda ca schimba in 4-8ms versus 10-12ms APC. Ce-i drept, cu APC mi-am furat-o ca a schimbat prea incet si s-a dus pe penis treaba in una din situatiile alea in care nu trebuia.
- Azi de dimineata la micul dejun mi-a cerut un ospatar bacsis. La modul ca dimineata semnez un fel de nota de plata ca am luat micul dejun la ei, ala inclus. Si azi s-a uitat pe nota si zice “Tip” si eu ii zic ca asta e micul dejun, ce bacsis. Si zice “no tip?”, “no tip, amigo”. Singura lui contributie a fost sa-mi toarne cafea dintr-un ceainic din ala de cafea in ceasca, ca micul dejun e bufet. Si cafea doar ospatarii toarna in cani. O sa ajunga sa ceara bacsis ca am trecut strada sau ceva.
migra
Mno, saptamana asta a trebuit sa ma car aproape de pe o zi pe alta pana in Tijuana sa lipesc cu banda adeziva niste lucruri de-un tavan. Bine, impropriu spus, sa ma duc sa lipeasca niste oameni niste lucruri de tavan si eu sa vad daca e bine sau nu.
Am gasit cea mai lunga combinatie de bilete doar ca sa imi iasa o conexiune in MEX ceva mai lunga, ca dureaza un pic procedurile de imigrare acolo. Dupa un zbor de 12 ore si un pic, din care 11 si ceva efectiv in aer, am ajuns oarecum pisat de somn in MEX. Mi-au facut acolo semn niste oameni pe scria Marina la ce ghiseu sa ma duc, m-am dus, si bai fix in fata mea s-au nimerit doi care nu erau foarte siguri de ce au ajuns acolo si nici pe tipul de la imigrari nu l-au convins ce cauta in Mexic. Nici in engleza, nici in spaniola. Le-a luat pasapoartele si a mai chemat pe cineva sa se uite la ele.
O tantina tot de la Marina mi-a facut semn sa ma duc la alt ghiseu ca a vazut ca acolo se lungeste treaba, m-am dus, am dat de o tipa, m-a intrebat ce fac la ei in tara, zic business, uite aici hotel si bilete de intoarcere, stau un pic de tot. Imi zice bine, treci.
Am trecut, am mai verificat o data ca bagajele o sa ajunga la destinatie si nu trebuie sa le transfer eu de pe o banda pe alta, ca anul trecut asa a fost. Nup, ajung direct la destinatie. Zic ce tare.
M-am plictisit de moarte vreo 3 ore pana la urmatorul zbor. Eu la momentul asta cam nedormit de vreo 24 de ore cred. Zborul spre TIJ a plecat cu intarziere si a ajuns cu intarziere. Am incercat sa dorm un pic, da nu prea mi-a iesit, mai mult am motait. Ocazie cu care am mai schimbat doua fuse orare.
Well, in TIJ fix inainte sa ma duc sa-mi ridic bagajele filtru de la imigrari. Le zic ca vin din MEX si am facut acolo formalitatile, nu conteaza, da pasaportul. Le dau pasaportul, eu si cam toti de nu eram mexicani si am ramas intr-un fel de tarc.
Dupa o vreme ma intreaba unul cu ce treaba in Mexic, zic business, incerc sa-i explic incet combinatia, si imi zice ca pentru business imi trebuie o scrisoare de la locul unde ma duc. Ii zic evident ca n-am, ca habar n-aveam de asta si zice ca ar fi bine sa produc una.
2 noaptea in Tijuana. Eu nedormit de aproape de 30 de ore, m-am trezit instant.
Sun pe responsabilul de aici, oha. Ca na, numar necunoscut, ca m-a dus creierul nu stiu cum sa-mi iau un SIM in MEX, ca poate nu merge WiFi in TIJ si sa nu bananani aiurea dupa Uber.
Dau mesaj sa-i zic cine-l suna, mai bag o fisa cu telefonul. Si vine altul de la imigrari, ca n-ai voie sa suni, doar mesaje. Zic bine sefu, dam mesaje. Ii dau la asta mesaj, 2 noaptea, probabil tragea basini in somn grupa mare. Ii dau mesaj la seful lui, ca tot era dimineata spre pranz in Europa, nici ala n-a raspuns, ca probabil sedinte sau ceva.
Dau mesaj in .ro, in timp ce astia ma intrebau unde e scrisoarea. Sa nu mai zic ca luau telefoanele de la oameni de li se parea lor ca vorbesc cam mult la ele sau ceva. In .ro lumea mai alerta, mi-a raspuns, “bai m-a oprit immigration, trebuie sa scrieti o poveste”, se mai activeaza si altii de prin Europa intre timp. In timpul asta ma bucuram ceva, si vine unul sa-mi ia telefonul. I-am explicat ca mi-a zis colegul lui sa dau mesaje sa obtin scrisoare, cu el pe masa sa vada ce scriu, nimic dubios… ma lasa sa scriu.
Intre timp, au inceput sa incoloneze oamenii si sa plece primul grup la un centru de imigrari. Not fun. Unul de la imigrari imi zice ca “better hurry up, you don’t have much time”. Pai da, ca asta era ce-mi doream, sa dorm cu altii printr-o celula ca n-am scrisoare. Ii zic ca uite, incerc, si sunt aproape. Da din umeri si pleaca.
Deja eram pe mesaje cu “sa va grabiti ca ma iau astia”. Tot butonam acolo si asteptam raspuns, cand zice unul in spaniola ceva de genul: e un roman p’aci si n-are “scrisoare” sau acte, ca spaniola pricep cat sa comand tacos si bere p’aci.
Intre timp imi aduce unul bagajele, ca nu ajunsesem la banda sa le iau.
Vine un ce cred eu supervizor, si imi zice care e problema. Ca pe pasaport zice pe stampila ca-s turist, dar eu le-am zis business si ca nu e bine. Ma compun un pic, ii explic ca uite, am mai fost o data, tot asa am zis business si nu stiu ce scrie pe stampila si care e problema, dar am bilete de intoarcere, hotel scump ca asa e cand iei de pe o zi pe alta, le zic adevarul. Se lumineaza un pic, cauta in pasaport stampila de data trecuta, vede ce scrie acolo, si imi explica ca uite, acum scrie T si trebuia sa scrie N (Negotio = Business) si ca nu e ok. Ii mai explic si astuia ca m-a intreba tipa din MEX ce si cum si i-am zis business si ca pana sa-mi arata eu nu stiam ce e cu literele si cifrele pe stampila. I-am explicat cum se cheama unde ma duc, adresa, chestii din astea, a cautat pe Google Maps sa vada ca exista si cum. S-a mai uitat prin pasaport, a vazut toate gramezile de stampile de US si de alte tari, s-a gandit un pic si mi-a dat pasaportul. Cu mentiunea ca trebuie scrisoare daca e business cu adresa cu ce trebuie sa poata verifica ca exista firma si ca nu-i intereseaza foarte tare ce-o sa fac acolo cat timp arata scrisoarea bine.
Ba imi venea sa-l iau in brate, ca astia in spate deja aranjau in sir indian al doilea grup. Si cu vreo doi copii mici plangand, cu tot tacamul, ca la televizor.
Acum to be fair cum se zice, aveau si astia suspiciunile lor, da mai mult pe natiile din apropiere, ca – nu mai stiu daca dupa mine sau inaintea mea, ca eram confuz cu ce se intampla, ca la un moment dat l-au intrebat pe ce cred un american cu ce treaba in Tijuana. Si dialogul a fost ceva de genul:
- Cu ce scop in Tijuana?
- Turism.
- Si ce vrei sa vizitezi, pe unde vrei sa te duci?
- Nu stiu.
- Pai si cum te-ai decis sa vii aici daca nu stii?
- Mi-au zis niste prieteni ca e frumosa vremea acum.
- Cine crezi tu ca face turism in al cincilea cel mai periculos oras din lume?
- (pauza)
De asta uitasem pana azi acu. Fix cum dadeam sa virez stanga sa ies din terminal vine si scrisoarea semnata frumos, in care le explica ca sunt baiat bun si nu vreau sa imigrez la ei in tara. Si ca semnatarii scrisorii platesc toate alea cat stau eu p’aci.
A fost si un pic de aventura cu Uber ca erau inchise sosirile si a trebuit sa merg cu geamantanele dupa masina pana in afara aeroportului.
Problema e ca era trecut de pranz in Romania si eu nu puteam sa dorm, ca “I was this fucking close” sa petrec noaptea prin alte locuri decat pe unde-mi imaginam.
Fun times.
one day
Pretty nice. E ca Love Story asa, dar englezesc. Dar mega dragut. Cred ca singura chestie buna pe un zbor de 12 ore care a parut ca nu se mai termina. Nici nu stiam de el, desi e facut acu 10 ani.
scrisul
M-a tot racait in ultimii ani ca n-am mai avut talent la scris. Mi se pare ca s-a mermelit treaba cand am inceput sa scriu in stil jurnal despre primele calatorii prin Asia. Si am cam ramas asa setat pe modul jurnal. Nici tonele de litere despre zburat n-au ajutat prea mult. Mno acu stiu si io la ce-s bune tag-urile in WordPress. Da revenind, nu mi-a mai iesit texte din alea pe stilul meu.
O vreme m-am gandit ca am writer’s block, sau ceva de genul. Ma uitam la ecran, ma uitam la taste, da’ mental imi curgea scuipatul din gura si nu iesea nimic. Prin multe drafturi de au adunat praf aci pe blog, n-a iesit nimic coerent de-un text mai acatarii.
Vorbeam intr-o zi cu Zamolxes si am ajuns cumva sa-i povestesc ca “ba nu mai pot sa debitez aberatii pe blog” si imi arata pe unul de are un fel de curs de scris. Care cica te invata sa scrii comercial, gen Danielle Steel – da cu mai putin softporn. Cumva eram in ideea asta, ca tipele alea de au tinut cursul de public speaking au sau aveau si un curs de Creative Writing. Si m-as fi dus la el pentru writing, ca mi se pare ca’s suficient de creativ cand vine vorba de tampenii.
Intre timp am avut si o sesiune de descoperire cu o colega, care se pricepe la scris. Si disovery-ul a fost asa mai mult psihologie despre de ce vreau sa scriu si de ce e important pentru mine. Pentru ca scriam cu umor si acu parca s-a dus pe pula si nu mai iese cum trebuie. Aparent una din explicatii e ca pe masura ce ne schimbam, mai pierdem una alta. Acu nu’sce sa zic, da nu mi se pare ca’s mai putin glumet, da nu prea mai ies textele cum trebuie.
Cam tot in perioada aia, ca asa e universul, te simte si-ti trimite semne, am citit si-un articol al lui Paul Graham despre scris, care zice ca scrisul trebuie cumva exersat. Ca e un proces. Si dupa tot universul mi-a mai dat in semn ca stie domnul Graham chestii, ca tot Zamolxes povestea la o cafea ca unul din compozitorii astia de muzica clasica, prin secolul trecut, punea hartie alba peste ce note punea acolo pe cum s-o chema hartia aia muzicala, si dupa mai scria alte note si tot asa, ca pe vremea aia nu exista pasta corectoare. Si ca s-au prins oamenii astia de stiinta cum sa separe foile alea pastrand textul si ca in multe cazuri, ce compusese ultima oara era ca prima oara, dar probabil ca iterase prin alte locuri si asa a ajuns la concluzia ca incepuse bine da nu stia ca incepuse bine.
N-am mai scris eu de mult despre ce-mi propun pe noul an, da cre’ca o sa scriu mai mult. Cum o fi, nu stiu, da o sa scriu. Platitudini si alte ineptii. Ca mi se pare ca asta e cheie succesului, asa il citeaza lumea pe Bukowski, ca scria ca e apa uda in cada si ca aia ne place, da apa uda de afara cand ploua nu ne place. Eu cre’ca e din cauza ca afara cand ne intalnim cu apa uda nu avem si prosopea cu noi sa ne uscam, d’aia nu ne place.
Cre’ca deja incepui s-o dau in diverse, ca se puse Spock langa mine si imi lua mana cu labutele ca vrea atentie. Poate simte ce taste apas si asta e modul lui sa-mi spuna ca gata bossman, da-mi de mancare, lasa vrajeala pe internet.
wednesday
O surpriza placuta primul sezon din Wednesday. Putea fi un pic mai dark si fara Guzman in rolulul lui Gomez, dar asa per totl, chiar misto facut.
Si plot twist-ul de la sfarsit, genial. Chiar mi s-a parut amuzant.
maslin
Scriam mai demult de viata cu pisici. Sambata unul din pisicuti, Maslin, a scapat de la etaj si dupa cateva zile de terapie intensiva si o operatie, azinoapte s-a dus in raiul pisicilor.
Azi l-am inmormantat la cimitirul de animale si a fost oribil. Ca a venit realizarea ca n-o sa mai fie. Si e asa greu sa accept asta. Maxim de ireal. Intr-o zi sa fie si dupa sa nu mai fie. Si dupa aia sentimentul ala neputinta ca n-am putut sa fac ceva mai mult, sa pot sa-l salvez. Si era un vant cand a fost coborat in groapa, din ala rece. Macar sicriul de pisica era capitonat si nu-i era frigut acolo.
In doi ani de pisica mi-a adus atat de multa bucurie, ca nu pot descrie in cuvinte. Era asa dragalas si iubitor. Parca simtea cateodata ca sunt mai deprimat si venea pe mine si torcea.
Si curajos cum deschidea el usile prin casa si dupa aia intra triumfator cu coada sus in camera. Ca si cum ar fi invins intr-o mare batalie. Si cum ii placea sa fie mangaiat pe burta. Ziceam ca-i place cu roatele in sus. Asa tare ii placea sa fie mangaiat pe burta. Il mai alintam si-i ziceam pisicaine.
Cand deschideam punga cu treat-uri, nu conta unde era in casa, era primul de miau-miau-miau ca vrea ceva bun. Si asta desi nu prea era el chiar ok cu picioarele din spate, cand era vorba de treat-uri era primul.
Best cat someone can have. Si sunt incredibil de recunoscator ca a fost pisica mea. Si norocos ca am avut parte de el.
Nu sunt eu cel mai spiritual om din lume, dar sper ca sufletelul lui de pisica este acum intr-un loc mai bun si ca are parte de toate treat-urile si managaierile din lume.
Numai bine, prieten drag! Sper ca unde esti, esti cel mai fericit pisic!
Acum frate-su, Spock, miauna prin casa si il tot cauta. Si miauna. Si cauta. Si mi se rupe sufletul ca nu stiu cum sa-i spun in pisiceasca ca fratiorul lui nu mai e. Ei mereu au fost impreuna, nu au stiut ce e aia sa nu fie impreuna. Mai ales cand stateau la plasa de la geam si se uitau si ziceau chestii la porumbei. Sau cand stateau impreuna unul langa altul si stateau la poze.