Category Archives: diverse

office for mac 2016

Saptamana asta MS a lansat preview pentru noul Office 2016 pentru Mac care va fi lansat anul asta undeva dupa jumatatea lui.

Ieri l-am luat si l-am pus sa vad cum arata si cum se misca.

Cel mai greu s-a lasat de dovedit Outlook care pana l-am conectat la un Exchange s-a lasat cu descantece si alte cele pentru ca nu vroia neam sa se conecteze, dar nici nu zicea ce ma-sa are de nu vrea.

Arata foarte tare Outlook, iar restul de programe sunt foarte “polished”, arata OK, se misca bine si acum singura durere pe care o am cu Mac-ul este Projectul, ca mai sunt oameni rai de-mi trimit .mpp-uri (ca daca n-ai Gannt chart n-ai project plan :)) ).

A durat un pic pana si-a bagat Microsoft mintile in cap si au scos versiune noua de Office pentru Mac, dar acum arata ca’s pe drumul cel bun.

Ceva review-uri la noul Office for Mac:

Pentru $7 pe luna mi se pare super combinatie pentru Office.

Preview-ul poate fi descarcat gratuit de la http://products.office.com/en-us/mac/mac-preview pana cand va fi lansat in mod oficial.

/me happy

religia in scoala

La un moment dat in istoria noua a Romaniei, din motive de prostie crunta, Parlamentul a zis ca este OK daca in scoala se vor face ore de religie. Cu japca. Pentru ca neam ortodox si alte crapuri de genul asta.

Anul trecut, CCR a decis ca rahatul asta cu religia in scoala trebuie sa fie daca parintii vor si nu cu japca cum era pana acum.

Si cum carnatul ala de sef al BOR nu poate gandi ca in Romania n-o sa mai fie atat de multi indoctrinati religiosi care sa dea bani la biserica, a facut un calcul mic si a inceput sa plateasca tot felul de (semi-)vedete autohtone sa faca campanie pentru a convinge parintii ca este absolut OK ca in anul de gratie 2015, copiii lor sa invete despre religie si cum daca nu dai bani la biserica n-o sa ai noroc in viata si alte cacaturi din astea.

Pe langa asta, alti carnati complet indoctrinati au inceput sa faca presiuni directe sau indirecte asupra parintilor: ca daca nu-si inscriu copiii la orele de religie, n-o sa mai aiba popii ore si n-o sa mai primeasca salariu; ca o sa fie exclusi copiii din activitati, ca nu se cade sa nu inveti despre biserica (probabil cum sa dai bani mai abitir la popi si cum sa deosebesti lumanarile certificate de alea false din Obor).

Ma uit prin Bucuresti si mi se pare absolut infricosator sa existe atat de multe biserici. Pe unde ar fi loc de un parc sau de un loc de joaca, hop o biserica. Jur, sunt mai multe biserici in Bucuresti decat moschei in Dubai sau Abu Dhabi – si oamenii aia de acolo chiar sunt religiosi si se roaga in fiecare zi de vreo 5 ori asa.

Si presa, pentru ca informarea echilibrata a cititorilor se face pe baza “ce subiect vinde cel mai bine” baga articole dupa ureche: ba e OK cu religia, ba nu e OK cu religia in scoli.

In Romania, in 2015 avem olimpiada la Religie. LA RELIGIE, for fuck sake. Sa scrii compuneri despre cum sa sugi ultima ramasita de moaste cand te faci ca le pupi. Sa ai noroc in viata si sa castigi garantat la loterie de fiecare data, sa donezi tot castigul dupa aia la BOR sa se faca palatul popilor cat mai repede.

N-am nimic cu credinta oamenilor, sa creada in serpilieni, reptilieni, dumnezei si in ce-or vrea ei. Da sa si-o tina in pantaloni.

Se duce pulii de suflet totul, dar important este ca avem zeci de mii de biserici. Ca scoli, spitale, parcuri nu ne trebuie. Important e sa avem biserici cu boxe pe afara sa auzim din departare cum scherlaie popii povesti si cum cer bani. Ca nu le ajung aia alocati cu nemiluita de guvern. Din taxele tuturor, ca asa e frumos. De ce sa inveasteasca statul in ceva util cand poate investi in popi?

Cum zicea George Carlin: a facut Dumnezeu pamantul, luna, stelele, cerul, animalele, oamenii, dar i-a dat cu virgula la bani si atunci a inventat biserica pentru asta – sa stranga bani pentru el ca nu stie cum sa-i faca singur.

Asa ca la lupta tovarasi, ca altfel o sa mai avem multe generatii care’si fac casa in albia raului si cand vine inundatia anuala o sa declare senini ca “asa a vrut bunul dumnezeu”. Si o sa inceapa sa o reconstruiasca tot acolo, ca sigur urmatorul an n-o sa mai aibe atata ghinion, ca doar au donat la BOR si au pupat moastele.

Citat dintr-un ziar: “„Conform „Raţiunii”, pe anul financiar 1911-1912, bugetul în România fusese de 9.195.744 lei pentru Casa Bisericilor şi doar 5.180.705 lei pentru „Casa Şcoalelor”. În consecinţă se aprecia faptul că: «Statul întreţinea 780 de paraziţi călugări în 38 de mănăstiri şi schituri şi 1.752 de călugări în 30 de case de prostituţie care se numesc mănăstiri de maici. Ce folos trage societatea de pe urma acestor trântori ? Desigur că nimeni nu poate răspunde»“.” — Acum oare cate mii de paraziti sunt intretinuti de stat?

Alt citat: “„Oameni buni! Avem nevoie de şcoli, de lumină, de cultură, nu de popi, de întuneric şi de ignoranţă, de exploatarea prostii omeneşti de către om. Dacă încercaţi vreodată sentimentul larg al expansiunii omeneşti, daţi atunci pentru şcoli, căci şcoala va fi evanghelia viitorului!“” — Aici se aplica treaba aia cu: cine nu invata istoria, este sortit sa o repete.

tall filter coffee

Cea mai oribila cafea pe care o beau este Tall Filter Coffee de la Starbucks.

Este arsa, este amara – dar amara nu pentru ca e cafea, ci amara de la arsura cred.

Si totusi aproape in fiecare zi beau una.

Nu stiu exact de ce, dar ma duc si cer o cafea oribila si ma stramb la aproape fiecare inghititura.

Si cateodata, pentru ca nu mi se pare suficient de oribila, o mai las sa se raceasca si dupa aia o beau, cand este mega oribila.

Tare as vrea sa stiu de ce fac asta.

waze

Pentru ca traficul in orasul minunat cateodata se blocheaza fara vreo logica, e nevoie de un pic de creativitate.

Azi plecai io pe la ~10:30 de la sala bucuros nevoie mare ca e vineri si ma tund un pic. Sala e pe langa Budapesta si de acolo de obicei o cam tai spre Aviatiei unde mai am treaba.

Azi, am dat in (n-am idee ce strada e aia de la Budapesta spre Unirii in Pasaj) si era coada de dinainte de pasaj. Eu grabit nevoie mare. Si zic hai sa vezi cat fac pana spre Floreasca/Dorobanti unde e coaforul.

Si mi-am adus io aminte ca am Waze pe telefon si baga adresa in el si da-i Go. Si sa moara ma-sa de nu m-a plimbat asta pe niste stradute de habar n-aveam ca exista. Stanga, dreapta, inainte, dreapta, stanga, intoarcem etc. Am fost ca la raliu. M-am si ratacit de vreo 2 ori ca nu prea credeam ca e bine pe unde ma duce, dar mi-a batut obrazul si m-a adus iar pe calea cea dreapta.

Si uite asa, am facut eu de unde am plecat vreo 20min pana la destinatie pe un traseu mega dubios.

Azi am ars-o pana pe la 5 jumate prin Aviatiei si bineinteles ca la intoarcere era coada, ca m-am nimerit cu toti corporatistii la plecare din cartierul minunat.

Am bagat iar comanda la Waze sa ma duca repede acasa si de la podul aerogarii pana la casa m-a dus in vreo 25min asa, care pentru ora 17:30 este o realizare.

Waze FTW!

the theory of everything

the theory of everything

Filmul este absolut superb. Foarte frumos realizat, am aflat lucruri noi despre viata lui Hwaking (pana aseara habar nu am avut ca a fost casatorit si ca mai are si copii), si cred ca am avut o asteptare mare ca inainte sa ajung la film citisem ca Hawking l-a felicitat pe actorul de l-a jucat pentru performanta fidela.

Si la sfarsit de tot, a aparut o intrebare: cine este eroul? El? Ea? Sau ei?

paharul naravas

Aseara stateam in fata unui pahar. Mai sorbeam un pic din el, ma mai uitam la el. Ne imprieteniseram un pic asa. Pana cand m-a atacat din senin, sarind direct pe degetul mare de la picior.

Si degetul s-a suparat ca n-am ripostat ca nu l-am tras pe pahar la raspundere si s-a umflat sangele in el. Dar ghinion, ca s-a umflat unde nu trebuia, sub unghie.

Asa ca de dimineata in loc sa ma trezesc cand trebuia sa sune ceasul, m-a trezit degetul, ca bai avem o problema.

Am schioptat incet-incet pana la Floreasca la urgente la Ortopedie sa vad care mai e treaba pe acolo. Mi-am facut si vreo 2-3 radiografii la deget, din toate pozitiile de ziceam ca-s la sedinta foto: acum drept, acum aplecat intr-o parte, acum si de deasupra…

Acolo radiografia functioneaza pe principiul urgentele primele, aia din spital pe locul doi si daca nu mori, stai la coada. Si am stat, am schiopatat pe acolo, intr-un final am ajuns sa ma iradiez un pic de control.

Noroc ca nu s-a rupt nimic, dar aveam un hematom de toata frumusetea. Cum statea el sub unghie ca manechinul in vitrina si se uita la mine. Si la doctor, care doctor s-a suparat pe el si a zis ca-l rezolva sa nu se mai uite asa.

Si acum, partea interesanta – cum se repara una din asta:

  1. Imbibi niste vata in spirt si ii dai foc.
  2. Iei un ac mai gros asa si il inrosesti in focul creat la pasul 1.
  3. Cu acul rosu dai o gaura in unghie pana iese sangele. Dupa aia mai impingi un pic de control, sa fii sigur.
  4. Repeti pasul trei de vreo 3-4 ori in zone diferite pana obtii o fantana arteziana de toata frumuseata
  5. Strangi din dinti cat faci pasii 3-4, ca e live fara nici un fel de anestezic
  6. Bandajezi piciorul, incerci sa-l pui la loc in bocanc si te duci acasa.

Daca ai sange rece, poti face asta si acasa fara nici un fel de problema :)

A venit un asistent si mi-a explicat cele de mai sus pe scurt: “O sa-ti dam niste gauri cu un ac inrosit in foc. Esti de acord?”. M-am uitat la el, m-am uitat la deget si am zis: “Ce poate sa fie rau in asta?”.

Discutiile intre doctor si asistenti erau misto, “hai sa ii dam foc” – cand vorbeau despre mine in spatele cortinei. Asta e momentul ala incepi sa te gandesti ca de obicei expresiile de genul “ce poate fi rau in asta?” sunt de obicei “famous last words” :))

Acum degetul meu arata de parca a fost impuscat cu alice. Si toata saptamana trebuie sa stau cu el in sus sa nu i se mai urce sangele la unghie, sa iau niste pastile, sa mai schimb bandajul si sa astept sa scada tensiunea in unghie. Si sa merg pe calcaie.

her

her

Discutam intr-o seara pe #mumu de filme si asta a fost recomandat de dizzy.

N-as sti sa zic prea multe despre film in afara ca este fucked up rau de tot si ca Scarlett Johansson face un rol de milioane, desi nu apare absolut deloc pe ecran.

Este genul de film pe care trebui sa-l vezi foarte open minded.

Quixotic.

Asa se defineste filmul intr-un cuvant.

+2 luni

Azi calendaristic a mai trecut o luna de exercitii. Ieri s-a terminat de fapt, ca in weekend nu prestez.

Am inceput sa prind contur, se pare ca am vene in locuri unde nu stiam ca am. Teoria mea e ca le da muschii afara de prin brate :))

Se simt si muschii abdominali, incep si aia sa iasa incet-incet la inveala. Acuma sunt pe laturi asa, iau burta prin invaluire.

De la behait cu 10kg pot sa fac acum indreptari cu ~40kg, ceea ce e un progres bun.

Inca nu pot face tractiuni (adic mai mult de 3 asa), dar ma straduiesc, ca in rest merge bine treaba.

Mai nasoale ca flotarile sunt flotarile pe minge sau in romb, adica sa tii palmele apropiate si sa faci precum cricul de masina ala romboidal asa. Asta pana o sa ajung si io bazat sa le fac in cap si o sa le injur pe alea cand o sa-mi vina tot sangele in creier.

Pentru ca dupa toata distractia asta ma ia o foame de lup, m-am dus din nou la prietenul doctor cu mancarea sa imi dea idei de halit corect, ca am observat io ca daca bag un mec dupa sala nu e chiar o idee buna. Acu cu sfaturile de la el, baga ce trebuie inainte si dupa antrenament si greutatea mi-a ramas constanta, dar muschiu creste si asta inseamna ca slana se duce.

Ieri am dat la baros si dupa aia radeam cu antrenorul ca daca o tin in ritmul asta o sa fiu ca Thor cu ciocanul. Si cica gata, Thor ma cheama de acu incolo.

the interpreter

the interpreter

“Everyone who loses somebody wants revenge on someone, on God if they can’t find anyone else. But in Africa, in Matobo, the Ku believe that the only way to end grief is to save a life. If someone is murdered, a year of mourning ends with a ritual that we call the Drowning Man Trial. There’s an all-night party beside a river. At dawn, the killer is put in a boat. He’s taken out on the water and he’s dropped. He’s bound so that he can’t swim. The family of the dead then has to make a choice. They can let him drown or they can swim out and save him. The Ku believe that if the family lets the killer drown, they’ll have justice but spend the rest of their lives in mourning. But if they save him, if they admit that life isn’t always just… that very act can take away their sorrow.”