18/06/2019
Ture de pista. Cumva e semi-convins instructorul ca stiu ce fac si acu nu mai insista sa-mi zica chestii.
Azi facui primele aterizari singur. Adica doar imi zicea ce sa fac, nu mai tragea pe ascuns de chestii :))
Mentinerea unghiului de panta e mai complicat decat pare. Ca daca dai flaps-urile in jos, avionul se ridica de bot si tu vrei sa coboare si trebuie sa apesi cu mansa sa realizezi doua lucruri: sa mentii unghiul de panta si sa compensezi efectul flapsurilor. Lucru care e un pic complicat.
Azi descoperii ca pierdeam un pic cam mult timp sa pun flapsul pe 10 dupa aterizare in timpul manevrelor de touch-and-go, ca n-are opritor de la 40 cand ajunge pe 10 si trebuie sa ma uit un pic la el. Ca si solutie, pentru ca butonul ala de flaps e un fel de potentiometru liniar si flapsurile nu ies chiar instant, ca sa ajung de pe 40 pe 10 cea mai rapida varianta e sa-l duc la 0 si dupa aia la 10, ca la 10 are un opritor pe care pot sa-l simt. Long story short: pot sa pun flapsul pe 10 fara sa ma mai uit la el.
Ratai un viraj ca ma gandeam la ce mai vorbea lumea cu Bucuresti Informare si era un elicopter de voia sa aterizeze la Eroii Revolutiei in Bucuresti si ma gandeam ce spital are acolo heliport.
Din toate turele de pista de le facui azi, nimerii o aterizare bine de tot, vreo doua sau trei aproape bine si restul… sa ziceam ca nu simt neaparat nevoia sa vorbesc despre ele :))
19/06/2019
Azi bagai o ora jumate de aterizari si decolari. Le facui numai de pe 16 ca mi-e cumva mai la indemana si pare normal ca sa zic asa. Da mai mult cre’ca e o treaba din aia de adult, precum ochiul preferat de la aragaz sa ai si pista preferata la aterizare. Weird as fuck.
Prima fu so/so ca inca eram pisat de somn. E cald, nu pot sa dorm noaptea si dimineata nu’s chiar functional.
A doua iesi bine, tinui cum trebuie unghiul de panta. Aproape de pragul pistei avusei o ezitare cu motorul si rezultatul fu o aterizare cam lunga un pic.
La decolare din asta facui o treaba de care fusei super mandru, si anume ca iesii la orizontala la 1300ft doar cu redus din motor si se linisti singur avionul fara sa-i fac ceva. Asa ceva…
Dupa mai facui o aterizare cu flaps pe 40 si trecuram la din alea cu flaps pe 20.
Jmecheria cu flapsul pe 20 e ca vii cu viteza un pic mai mare la aterizare si e mult mai lunga aterizarea ca nu mai are ce sa te franeze tare si trebuie sa-l tii de mansa mai tare sa se scufunde spre sol. Partea buna e ca dupa aia decolezi mai repede ca nu pierzi asa multa viteza dupa ce atingi solul.
Iar e vara, iar sunt termice si pentru ca a plouat si e umiditate relativ mare, apar ascendente si unde n-ar trebui sa fie. Si aici trebuie lucrat cu motorul, lucru pe care l-am uitat si dupa ce m-am luptat cu mansa de am obosit, imi zice instructorul “Da la motor n-ai de gand sa umbli?”.
Apropos de instructor, ieri eram pe finala si vad o masina care trece pe drumul ala de e perpendicular pe pista si il intreb daca intr-o zi are ceva impotriva daca zburam super jos si ne apucam sa urmarim o masina pe drum sa vedem ce face soferul :)) M-a intrebat daca vreau sa-si piarda licenta si nu stie cum :))
Incep sa-mi iasa aterizarile, cam asta e concluzia dupa astea doua zile si daca o tin in ritmul asta cre’ca in curand o sa ies in simpla comanda.
20/06/2019
Aterizari. In fine, touch-and-go, dar cu accent pe aterizari.
Ieri m-am prins de ce dorm prost noaptea, am rezolvat problema si azi de dimineata m-am trezit bine. Adica nu mai eram pisat de somn.
Si ce sa vezi, azi imi iesira aproape toate aterizarile. Din cate facui, vreo 2 aproape ca la carte, restul mai chinuite, dar n-am zgariat avionul. Si doar o data imi trase instructorul de mansa.
Cand sunt aproape de pragul pistei, instructorul incepe cu “trage, trage… acu tine-l”. E, de dimineata in drum spre aerodrom am reusit sa-mi traduc ce vrea asta sa zica. Si treaba e in felul urmator: ajung la pragul pistei cam cu ~ 60-65kts tre sa tragi de mansa sa incerci sa stallezi avionul sa se afunde. Dar nu prea rau, aici e spilul. Si asta tre s-o simti, lucru care nu e usor invatabil fara multa practica.
O alta treaba cu aterizarea e ca trebuie sa mentii unghiul corect de panta cand cobori si cumva trebuie sa-l ginesti ca atunci cand ajungi la pragul pistei sa fii doar la 2-3m inaltime fata de pista sa ai timp sa te afunzi, sa scoti ridici flapsul si sa iti mai ramana suficienta pista sa decolezi :)
Ma gandeam la prima oara cand am pus avionul pe panta de coborare la prima ora si aveam asa un morcov in cur ca e senzatia aia de picaj. Acu pun motorul la relanti sa pierd viteza si mi se pare perfect normal ca elicea abia sa se invarta :)
Azi fu o zi buna pentru stiinta ca sa zic asa. Me very happy :)
22/06/2019
Ieri pauza. Azi trezit la 5:30 ca sa ajung la 7:30 la aerodrom.
Ture de pista. Din nou.
Incep sa ma pricep la aterizari, azi mi-au iesit toate. Una mi-a iesit in timp ce radeam cu instructorul. Asta e asa semn ca a intrat treaba cu aterizarile in “muscle memory” si nu mai trebuie sa ma gandesc la lucruri. E natural.
Si e misto ca dupa ce am facut practica la limite, acum cand vreau sa incetinesc avionul tai motorul, il ridic de bot si incepe sa scada viteza si nu am nici o frica ca o sa ma prabusesc sau ceva. Sau cand scot flapsurile maxim si vreau sa-l incetinesc iar il trag de bot si se duce viteza.
Instructorul tot nu vrea sa alergam masini cu avionul :(
23/06/2019
Incep sa ma pricep din ce in ce mai bine la distractia asta cu aterizarile. Azi mi-au iesit toate, si una chiar derapata. Adica am in loc sa pun ambele roti pe pista in acelasti timp, am pus prima oara stanga si s-a dus un pic in stanga.
Ca si chestii de ras, din virajul 2 in 3 am ca reper o tarla care e verde si restul sunt arate. Eh, treaba e ca aproape de pista mai e o tarla care e verde, dar doar jumatate. Azi facui cumva si nu fusei atent la treaba asta si facui virajul pe aia jumate verde. Si dupa cand ajunsei pe finala, ce sa vezi, aveam pista in fata si eu super sus. Si uite asa facui eu o aterizare buna (yey) din scurt, cu flaps pe 40 de sus de acolo si mentinut unghiul de panta super bine. Si asta fara sa mai trebuiasca sa-i dau motor aproape de pragul pistei sa mentin viteza. Ce sa zic, lectie invatata :)
In alta ordine de idei, erau unii la radio care anuntara ca ei sunt pe la Timisoara si au zbor de vaccinat ursi si vulpi. Primul lucru care imi dadu prin cap e ca in avion cu ei e unul care e super lunetist si trage cu vaccin in animale :)) Dar ma linisti instructorul si imi zise ca exista niste chestii care arata asa ca pucurile de hockey si au carne/peste care dau un miros pe o raza mare si cand animalele musca din ele, sparge si vaccinul din ele si se vaccineaza singure. Acum stiu si cum se vaccineaza animalele salbatice. Nu stiu cand o sa-mi foloseasca treaba asta, dar na… sa bagam la cap :))
24/06/2019
Azi surprinzator fu cam 50/50 treaba. Imi place sa zic ca din cauza ca aveam un pic de vant cam la ~ 45 de grade fata de axul pistei si facea avionul sa se comporte interesant in functie de altitudinea pe panta de coborare. Si manevrele sunt mai dubioase. Trebuia sa tin palonier stanga sa nu aiba deriva si fix cand aveam roata pe sol, mansa dreapta si picior dreapta ca sa fie cu aripa sub vant si in acelasi timp sa compensez miscarea avionului spre stanga o data cu cresterea vitezei eliciei. Distractiv, ce sa zic.
Ma mai trezii o data ca eram prea sus si reusii sa am un pic de acceleratie negativa ca-mi zise instructorul ca “ho ca ma dai afara din avion” ca se ridica un pic de pe scaun :))
Azi ma scosei dintr-o aterizare ca trebuia sa trag mansa stanga, dar eu oricum fac ce fac si trag mansa stanga si nici nu mi-am dat seama de ce m-am scos asa bine.
Legat de treaba cu trasul de mansa stanga, ajunsei azi cu instructorul la ipoteza ca am coiul stang mai greu si ma trage de mana un pic in jos, o fi legat cu vreun nerv lung ceva de degete :))
Mai descoperii ceva zi, da-mi scapa acum.
Anyway, am impresia c-o sa fac o pauza ca nu mai e instructorul p’aci o vreme.
Mi-am facut un mic calcul, si ed cand scriu p’aci aventurile mele cu pilotatul, am ajuns la ~ 27 de ore de zbor. Sper ca in Iulie sa termin cu distractia asta.