Nu mai vazusem de mult un film alb-negru. Are soundtrack misto si dialoguri sunt misto. Si ca e alb negru estompeaza asa tot ce e in jur si raman doar actorii, tare de tot ideea.
malcolm & marie
Category Archives: diverse
remarkable 2
Anul trecut am prins o reclama la Remarkable 2 si m-a facut din filmuletul de prezentare. Am pus comanda si pe undeva pe la sfarsitul lui Noiembrie mi-a venit. Cat am fost eu prin .ro prin decembrie nu m-a incantat s-o folosesc ca nu aveam chef de scris si inca eram obisnuit cu agenda mea de la Muji si cu pixul de la Muji care scrie perfect pe agenda de la Muji.
Anyways, fast-forward in Ianuarie 2021 si ii bag cat sunt la client cu Remarkable de n-am aer. Pana acu’ le-am dat cu “mama ce misto scrie, mi-as lua si eu” la aproape toti care au vazut tableta.
Ce e misto:
- creionul ala zici ca e creion si “guma” merge sa stergi aproape la precizie
- super responsive si are un fel de “document cloud” pe undeva si salveaza mereu acolo cand inchizi un caiet
- tine bateria cateva zile la utilizare normala
Ce nu e chiar asa misto:
- formatul, mi se pare un mic cam mare, dar poate mi se pare mie ca am venit de pe un B5
- nu stie sa faca scaling si reflow la PDF-uri cand faci zoom, gen cum ar face un ebook reader
Acum folosesc agenda de la Muji sa “trec pe curat” notitele – poate in felul asta o sa am si eu agenda care arata asa… sort of profi, fara mazgaleli.
Cu ocazia asta mi-am pus pe lista de “lucruri de invatat in 2021” si cum sa fac poze care sa nu para ca’s facute cu telefonul fix :))
mersul pe jos
Anul trecut cand am venit temporar #păfranța, am zis sa-mi cumpar ceva d’aci de la Apple Store si tocmai bine ca se lansase Watch Series 6, si mi l-am luat, sa am metrice cu ce face corpul.
Si al dracu’ ceas are optiune sa-i zici cam cat de mult sa faci exercitii pe zi, are si el idei, uite asa m-am apucat de facut miscare. La inceput ca era distractiv sa-mi zica cati pasi am facut, si dupa vreo 2-3 saptamani eram cu grija sa-mi fac pasii pe zi.
Uite asa, de la couch potato am ajuns sa am dileme daca nu fac cel putin 6km pe zi si vreo 10000 de pasi. Damn OCD.
Anyways, s-a prins ceasul ca de sarbatori mi-am ars-o pe plaiurile mioritice si mi-a dat task ca pana la sfarsitu lunii sa consum 22.900kcal, gen vreo 800kcal/zi in medie.
Practica a fost mai complicata din cauza de pandemia vietii si de faptul ca francezii astia au primit ordin de la seful lor ca pana la 18:00 sa fie in casa. Astia unde ma prostituez eu imi dau drumul la 17 si pana la 18 am fix o ora sa ajung acasa, ca atat imi ia, cam vreo ~54min.
Ca sa-mi fac pasii ma scol dimineata devreme si ma dau jos din tramvai cu vreo 3km inainte, merg pe jos pana la birou, p’acolo sunt 2 etaje intre care trebuie sa ma plimb relativ des si seara mai compensez un pic pana la tramvai si asa scot vreo ~600kcal.
In weekend-uri am tot mers, da am mai avut si treaba si long story short, azi de dimineata m-am trezit si ceasul imi zicea ca daca nu bag ~1500kcal nu-mi da insigna ca am facut treaba buna in Ianuarie.
Acu’ stiu eu cum e cand nu faci ce-ti zice tehnologia, ca toti am vazut Terminator si Matrix, si asa ca la 8 azi, duminica, eram in picioare. Pe la 9 si ceva am iesit din casa si am ajuns inapoi vreo cateva ore mai tarziu si cu insigna de pionier pe ceas.
Ultimele vreo 200kcal asa au fost maxim de greu de produs, cre’ca si din cauza ca nu mai puteam de picioare, dar si din cauza ca parca ma obisnuisem cu mersul si nu mai dadeam asa randament la consumat energie.
Si statisticile pe ziua de azi:
Mers non-stop pana in pizdia si inapoi. Adica asa:
Si pentru cine a inventat vorba aia cu “mersul pe jos face piciorul frumos”, sper sa si-l rupa, ca tot ce am facut au fost bataturi.
Daca as putea sa alerg cred ca as rezolva mai repede cu dilemele astea cu facutul de miscare. Din pacate insa genunchii mei au alta parere.
Dar am insgina de pionier. Yey!
Acum ca am scapat de asta, sper sa nu mai am challenge-uri din astea de mers pana sa-mi iasa ochii din cap.
sunburst
Niste unii, pe nume SolarWinds si-au furat-o intr-un mare fel: niste oameni si-au adaugat niste cod nu tocmai prietenos in directoarele cu surse si cand astia au dat build, au dat la clienti si niste malware sa aiba. Ca doar la cati bani costa produsele astora, merita lumea si un pic de bonus. Din toata distractia asta pot sa trag cateva concluzii super rapide:
- pula proces de code review la aia, probbil scriu cod in notepad pe share-uri de windows sau ceva
- pula merge request-uri si alte procese din astea minime de bun simt. oare or folosi vreun soft de version control sau e un share undeva si au directoare cu “final_final_version_1_really_final_2_final”?
- daca se termina “build”-ul il impacheteaza si-l dau la clienti. Cam cum fac toti astia ultimii ani cu codul: if it builds, it ships.
Printre aia de si-au furat-o sunt si FireEye, cu ale caror produse m-am dat si eu si fac o treaba buna sa analizeze malware si sa zica ce si cum. Mi se pare ironica treaba asta, ca astia de la FireEye erau pe cai mari cum cautau ei chinezi cu binoclul pe google maps si scriau zeci si sute de pagini despre APT-uri si alte minuni si acu si-au luat-o intr-un mare fel. Din punctul meu de vedere meritau sa si-o ia si mai grav pentru simplu motiv ca au uitat regula numarul unu din interne: “oricat de jmecher te crezi, tot timpul o sa fie unul mai jmecher ca tine”. Asa e cand te apropii prea tare de soare, o sugi.
Microsoft a sarit de cur in sus ca vai, dar nu se face asa ceva, spionam, spionam, dar ceste este cu atat de mult “collateral damage” si alte abureli din astea. Microsoft care sunt aia cei mai vocali cand vine vorba de publicarea de vulnerabilitati, ca ei vor ca inainte sa le zici direct lor ca scriu cod prost si sa aiba timp sa puna niste scotch pe ici pe colo si abia dupa nustiucat luni in functie de cum au ei chef ca sa nu se faca de cacat, sa scoate un update de Windows sau de ce produse mai au ei, si abia dupa aia sa faci publica vulnerabilitatea, ca asa este “responsabil”. La fel si astia, si-o ard prost ca sa ascunda faptul ca scriu cod cu picioarele.
Mno, s-o suga toti astia de zic ca sunt cu security da’ ii pisa altii in freza de nu se vad.
parlamentare 2020
Asa la cald, un pic despre alegerile parlamentare din 2020.
Partea proasta e ca n-am putut sa votez, ca sunt in pizdia, si domiciliul e in .ro. Kudos la oamenii de la sectia de votare care erau cu “aveti ceva orice sa dovediti ca stati in Europa? Ca doar asa puteti vota in afara tarii”.
Ca au fost 30% oameni la vot nu e de mirare, mai ales c’a fost frig, sperieturile cu pandemia si tot asa.
De rezultate, PSD a luat ce ia de obicei cand voteaza aia 2-3 milioane ai lor.
USR a luat ce e in bula lor, cam aproape un milion de oameni.
PNL-ul a luat si el vreo 2-2.5 milioane de voturi de la “ai lor”. Personal ma bucur ca n-a luat PNL prea mult ca prea prost si-au ars-o in starea de urgenta cand au furat cu doua maini, si dupa cand au facut tot posibilul sa futa cat mai multe firme si indarjirea cu care il tin pe muiul ala de Arafat in brate.
USR-PLUS au luat fix cat e bula lor de hipsteri. Si eu tot cu ei as fi votat, nu neaparat ca am vreo afinitate pentru ideologia lor, da’ nu-s USL.
PRM a reinviat sub forma de partidul AUR neamuzant. Aparent au un meltean pe post de sef de partid, iar co-sef de partid un traficant de carne vie. Nu ma mai mira nimic in 2020.
Ponta si cu Tariceanu au supt pula si nu mai sunt parlamentari. Poate pe Tariceanu reusesc astia sa-l bage la bulau, eventual pe usa din dos ca tot ii place sa intre pe acolo sa nu stea la coada cu pulimea. Tot prin presa citeam ca cica Tariceanu o sa se bage la nusce emisiune la televizor pe post de balega. Mickey Mouse nu stiu ce-o sa faca, dar hei, Muie Ponta – drum bun si cale batuta.
optimizarea asteptarii
In distractia asta a mea cu postitutia intelectuala, am ajuns sa fiu pimpuit de niste luxemburghezi unor italieni care la randul lor ma pimpuiesc la un client de-al lor din sectorul public. Cre’ca e si-o melodie cu “pimping all the way in one horse open sleigh” sau ceva de genul.
Anyways, clientului final ii place foarte mult birocratia si are un fetish pentru spell checking pe documente si daca nu sunt chiar la virgula, le rejecteaza si dureaza o saptamana pana iti da un feedback sa zica ce ai scris gresit si dupa ce corectezi o virgula scapata aiurea, mai dureaza o saptamana sa zica daca e de acord cu modul in care zi rezolvat obiectia lui. Si cand nu gresesti tot dureaza pana iti da voie sa faci ceva. Long story short, lucrurile dureaza la client. Norocul meu ca ma lasa sa ma dau pe net si pot sa muncesc pentru altii in timp ce astept si nu ma plictisesc.
Italienii au vazut ca nu prea e progres cu implementatul la diverse pe care ar trebui sa le fac eu pe aici din cauza ca stau mult sa zica clientul ceva, si s-au apucat sa se gandeasca cum sa rezolve problema.
Si au venit saptamana asta cu o solutie: de luni o sa am colegi noi, in ideea ca daca asteptam impreuna sa raspunda clientul o sa fie mai eficient decat daca o sa astept doar eu.
O sa asteptam mai repede cum s-ar zice.
getting lost
Cand ajung prin locuri noi imi place s-o iau aiurea pe strazi pana nu prea mai am idee pe unde sunt. Bine, si prin locuri vechi, dar mai rar. Nu’s chiar complet pierdut in sensul ca imi inchipui ca nimeresc eu la o strada mai mare sau ceva cat sa gasesc un punct de reper care posibil sa ma duca intr-un loc cat de cat cunoscut si tot asa pana sa ma intorc de unde am plecat.
Sentimentul de a merge la intamplare si a decide fara vreo logica daca sa merg inainte, sa fac stanga, sa fac dreapta, sa ma intorc e foarte misto. Cumva imi place sa cred ca deciziile sunt super aleatoare.
Si, de cand m-am pricopsit anul trecut cu niste AirPods, caut un playlist cu ceva care-mi place in ziua sau saptamana aia, ii dau sa cante si pentru ca o sug maxim la multitasking, ajunge cateodata sa ma confuzeze un pic muzica si sa ma trezesc ca-mi place o melodie super mult si cumva ma concentrez la ea si cand “deschid” iar ochii habar n-am pe unde sunt. Exista si momentele alea super super tari cand pot sa sincronizez o melodie cu mersul si sa fiu asa ca’ntr’un film din ala de te binedispune intr-o zi de duminica.
Apropos de muzica si plimbat aiurea, intr-o zi eram asa pe langa unul din bratele Rinului de pe aci si cumva intram inapoi in oras dupa un ocolo mai lung printr-o zona fara prea multi oameni si a inceput sa cante Coldplay – Viva la Vida si cand am intrat la loc in civilizatie era melodia fix asa cam trecuta de o treime si era si vremea frumoasa, geniale urmatoarele 2-3 minute de melodie combinate cu locul prin care eram.
Gettting lost is good.
abstract: the art of design
E pe Netflix seria asta documentara, despre cum se face design in varii domenii, de la arhitectura la font-uri, de la incaltaminte la fotografie.
Ce e foarte misto si m-a atras la asta, pe langa logo-ul colorat, e ca se focuseaza pe o singura persoana in fiecare episod, care e sa ziceam printre cele mai bune dintr-un anumite domeniu, si povesteste si despre cum a ajuns unde este acum.
Nu pot sa-l recomand indeajuns, atat de misto sunt subiectele, dar si modul in care este realizat si filmat.
la revolution
Am dat de serialul asta pe Netflix si este super tare. Vine cu subtitrari in engleza pentru astia ca mine care fac eforturi deosebite sa nu invete franceza. Ca si feeling e cam ca Taboo, foarte dark si plin de suspans. Me likey, abia astept sezonul doi.
uptime
Asta e ultima masina intr-un mediu care incet incet se muta in cloud si zisei sa-i fac o poza, ca sigur o sa uit sa-i mai fac una cand o sa-i dau “Shut down” pentru ultima oara.
Sa mai zica lumea ca nu a reusit MS sa faca un Windows care sa nu crape :))
Folosit numai prin RDP pentru lucruri care n-au echivalent pe MacOS.
Ma uitam acu’ la System Boot Time si ma gandeam oare cu ce ocazie i-am dat atunci in Decembrie un reboot.